O definiție pentru țipot


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țípot s. n., pl. țípote

Intrare: țipot
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țipot
  • țipotul
  • țipotu‑
plural
  • țipote
  • țipotele
genitiv-dativ singular
  • țipot
  • țipotului
plural
  • țipote
  • țipotelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)