opțiuni
  • info

9 definiții pentru țigănărit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIGĂNĂRIT s. n. (Înv.) Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesie țigani robi. – Țigan + suf. -ărit.

țigănărit sn [At: NECULCE, L. 304 / Pl: ? / E: țigan + -ărit] Impozit care se plătea pentru țiganii (1) robi.

ȚIGĂNĂRIT s. n. (Înv.) Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesiune țigani robi. – Țigan + suf. -ărit.

ȚIGĂNĂRIT s. n. (Învechit) Impozit care se plătea pentru țiganii robi. Darea nouă a țigănăritului se spune că n-a scos-o mai mult decît o dată. IORGA, L. I 478.

ȚIGĂNĂRIT n. 1) (în Moldova medievală) Impozit plătit de stăpânii care aveau țigani robi. 2) v. ȚIGĂNIME. /țigan + suf. ~ărit

țigănărít n., pl. urĭ. Sec. 17. Bir pe Țiganĭ (pe robiĭ Țiganĭ pe care-ĭ avea boĭeru).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țigănărit (înv.) s. n.

țigănărit (înv.) s. n.

țigănărit s. n.

Intrare: țigănărit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigănărit
  • țigănăritul
  • țigănăritu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țigănărit
  • țigănăritului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țigănăritsubstantiv neutru

  • 1. învechit Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesie țigani robi. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Darea nouă a țigănăritului se spune că n-a scos-o mai mult decît o dată. IORGA, L. I 478. DLRLC
etimologie:
  • Țigan + sufix -ărit. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.