4 definiții pentru țidulărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țidulărie sf [At: ALR SN III h 907 / V: țed~ / Pl: ~ii / E: țidulă + -ărie] (Trs) 1-2 Țidulă (5-6). 3-4 Loc sau clădire din preajma târgului unde se transcriau biletele de vite de pe numele vânzătorului pe cel al cumpărătorului.

ȚIDULĂRÍE, țidulării, s. f. (Transilv.) Loc unde se eliberează permisele de intrare în obor pentru cei care au vite de vînzare.

ȚIDULĂRÍE, țidulării, s. f. (Reg.) Loc unde se eliberează permisele de intrare în obor pentru cei care vin să vândă vite. – Din țidulă + suf. -ărie.

Intrare: țidulărie
țidulărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țidulărie
  • țidulăria
plural
  • țidulării
  • țidulăriile
genitiv-dativ singular
  • țidulării
  • țidulăriei
plural
  • țidulării
  • țidulăriilor
vocativ singular
plural

țidulărie

  • 1. regional Loc unde se eliberează permisele de intrare în obor pentru cei care vin să vândă vite.
    surse: DLRLC DLRM

etimologie:

  • țidulă + sufix -ărie.
    surse: DLRM