4 definiții pentru țicman țicmăn țigmană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țicman s [At: ALIL 1983-1984, 464 / V: țigma sf, (sst) țicmăn s / Pl: ? / E: țicmă + -on] (Mol) 1 Vârf foarte ascuțit de deal, cu stânci de piatră Si: țiclău1 (1). 2 Deal foarte ascuțit sau cu spinarea ascuțită.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țiclúi, țiclúș, țicmán, țicmắn, țicúi, s.n.; țícmă, s.f. (reg.) vârf ascuțit de deal, de stâncă.

Intrare: țicman
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țicman
  • țicmanul
  • țicmanu‑
plural
  • țicmane
  • țicmanele
genitiv-dativ singular
  • țicman
  • țicmanului
plural
  • țicmane
  • țicmanelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țicmăn
  • țicmănul
  • țicmănu‑
plural
  • țicmănuri
  • țicmănurile
genitiv-dativ singular
  • țicmăn
  • țicmănului
plural
  • țicmănuri
  • țicmănurilor
vocativ singular
plural
țigmană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)