O definiție pentru țepter


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țépter, țéptere, s.n. (reg.) sceptru.

Intrare: țepter
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țepter
  • țepterul
  • țepteru‑
plural
  • țeptere
  • țepterele
genitiv-dativ singular
  • țepter
  • țepterului
plural
  • țeptere
  • țepterelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)