3 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țepoși vt [At: ADAM, R. 266 / Pzi: esc / E: țepușă] (Rar; d. animale) A ridica urechile drept în sus Si: țepoi2.

ȚEPÓS, -OÁSĂ, țepoși, -oase, adj. Care are țepi; ghimpos. – Țeapă + suf. -os.

ȚEPÓS, -OÁSĂ, țepoși, -oase, adj. Care are țepi; ghimpos. – Țeapă + suf. -os.

țepos, ~oa a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~oși, ~oase / E: țeapă + -os] 1 Cu vârf care înțeapă Si: ascuțit, (rar) țepăros, (îvr) țepușos (1). 2 (D. coarnele vitelor) Lung și ascuțit la vârf. 3 (D. vite) Cu coarnele lungi și ascuțite. 4 (D. plante, frunze, flori, tulpini sau fructe) Care are țepi1 Si: ghimpos (1), spinos1, țepușos (2). 5 (Pex; d. plante, frunze, flori, tulpini sau fructe) Care înțeapă cu un vârf ascuțit Si: înțepător, (îvr) țepoșat (1), țepușos (3). 6 (Fig; d. oameni) Sarcastic. 7 (Fig; d. oameni) Malițios. 8 (Fig; d. relațiile dintre oameni) Ostil. 9 (Fig; d. relațiile dintre oameni) Tensionat. 10 (D. cereale sau d. spicele acestora) Care are țepi1 (18). 11 (Pex) Înțepător. 12 (D. miriște) Acoperit cu cotoare de păioase care rămân în pământ după recoltarea plantelor. 13 (D. pielea ariciului) Acoperit cu țepi1. 14 (D. părul animalelor) Cu firul aspru, sârmos. 15 (Pex; d. animale) Acoperit cu păr aspru, ghimpos. 16 (D. barbă sau mustață) Cu fire de păr ca niște țepi1. 17 (D. obraji, maxilare, față) Acoperit cu fire aspre de barbă. 18 (D. oameni) Cu barbă aspră Si: neras, nebărbierit. 19 (Rar; d. capul oamenilor) Acoperit cu păr scurt și aspru. 20 (D. părul capului) Cu fire aspre, care înțeapă. 21 (Reg; d. timp) Friguros.

ȚEPÓS, -OÁSĂ, țepoși, -oase, adj. Plin de țepi, ghimpos. Vrejurile de dovleci se încolăciseră unul peste altul, acoperind gardurile cu foi țepoase. DELAVRANCEA, la CADE.

ȚEPÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are țepi; care înțeapă; cu ghimpi; ghimpos; spinos. Are barbă ~oasă. /țeapă + suf. ~os

țepós, -oásă adj. (d. țep). Plin de țepĭ, ghimpos: copăcel țepos. Fig. De care nu te prea poțĭ apropia, de un caracter intratabil, dușmănos: om țepos. – În est țăpos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țepós adj. m., pl. țepóși; f. țepoásă, pl. țepoáse

țepós adj. m., pl. țepóși; f. sg. țepoásă, pl. țepoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚEPÓS adj. 1. v. spinos. 2. v. înțepător.

ȚEPOS adj. 1. ghimpos, mărăcinos, spinos, (pop.) înghimpat, (înv.) ciulinos, scăios. (Plante ~: terenuri ~.) 2. înțepător. (Are o barbă ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Intrare: țepoși
țepoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: burete-țepos
burete-țepos substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burete-țepos
  • buretele-țepos
plural
  • bureți-țepoși
  • bureții-țepoși
genitiv-dativ singular
  • burete-țepos
  • buretelui-țepos
plural
  • bureți-țepoși
  • bureților-țepoși
vocativ singular
plural
Intrare: țepos
țepos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țepos
  • țeposul
  • țeposu‑
  • țepoa
  • țepoasa
plural
  • țepoși
  • țepoșii
  • țepoase
  • țepoasele
genitiv-dativ singular
  • țepos
  • țeposului
  • țepoase
  • țepoasei
plural
  • țepoși
  • țepoșilor
  • țepoase
  • țepoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

burete-țepos

etimologie:

țepos

etimologie:

  • Țeapă + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09