O definiție pentru țăndăruță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țăndăruță sf [At: CL 1985, 121 / Pl: ~țe / E: țandără + -uță] 1-2 (Trs; șhp) Țăndărică (1-2) (folosită la aprins focul).

Intrare: țăndăruță
țăndăruță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.