2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țeli vti [At: AGÂRBICEANU, S. P. 122 / V: țili, țigli, țuli / Pzi: ~lesc / E: țel] (Reg) 1-2 A țelălui (1-2).

ȚELÍ, țelesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A trage la semn; a ținti, a ochi. – Variantă: țăluí (RETEGANUL, P. III 18) vb. IV.

ȚELÍ, țelesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A trage la semn; a ținti, a ochi. – Din țel.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚELÍ vb. v. ochi, ținti, viza.

țeli vb. v. OCHI. ȚINTI. VIZA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țelí, vb. tranz. – v. țăli („a ținti”).

țelí, vb. tranz. – v. țăli.

Intrare: țăluire
țăluire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țăluire
  • țăluirea
plural
  • țăluiri
  • țăluirile
genitiv-dativ singular
  • țăluiri
  • țăluirii
plural
  • țăluiri
  • țăluirilor
vocativ singular
plural
Intrare: țeli
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țeli
  • țelire
  • țelit
  • țelitu‑
  • țelind
  • țelindu‑
singular plural
  • țelește
  • țeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țelesc
(să)
  • țelesc
  • țeleam
  • țelii
  • țelisem
a II-a (tu)
  • țelești
(să)
  • țelești
  • țeleai
  • țeliși
  • țeliseși
a III-a (el, ea)
  • țelește
(să)
  • țelească
  • țelea
  • țeli
  • țelise
plural I (noi)
  • țelim
(să)
  • țelim
  • țeleam
  • țelirăm
  • țeliserăm
  • țelisem
a II-a (voi)
  • țeliți
(să)
  • țeliți
  • țeleați
  • țelirăți
  • țeliserăți
  • țeliseți
a III-a (ei, ele)
  • țelesc
(să)
  • țelească
  • țeleau
  • țeli
  • țeliseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țălui
  • țăluire
  • țăluit
  • țăluitu‑
  • țăluind
  • țăluindu‑
singular plural
  • țăluiește
  • țăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țăluiesc
(să)
  • țăluiesc
  • țăluiam
  • țăluii
  • țăluisem
a II-a (tu)
  • țăluiești
(să)
  • țăluiești
  • țăluiai
  • țăluiși
  • țăluiseși
a III-a (el, ea)
  • țăluiește
(să)
  • țăluiască
  • țăluia
  • țălui
  • țăluise
plural I (noi)
  • țăluim
(să)
  • țăluim
  • țăluiam
  • țăluirăm
  • țăluiserăm
  • țăluisem
a II-a (voi)
  • țăluiți
(să)
  • țăluiți
  • țăluiați
  • țăluirăți
  • țăluiserăți
  • țăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • țăluiesc
(să)
  • țăluiască
  • țăluiau
  • țălui
  • țăluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țeli țălui

etimologie:

  • țel
    surse: DLRM