O definiție pentru țârlâială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țârlâia sf [At: C. PETRESCU, ap. SCL 1978, 324 / Pl: ~ieli / E: țârlâi2 + -eală] (D. instrumente muzicale; pex, d. instrumentiști) Producerea unor sunete monotone și puțin armonioase Si: țârlâitură (1).

Intrare: țârlâială
țârlâială
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.