2 definiții pentru țâpuritoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚÂPURITOÁRE, țâpuritoare, s. f. (Reg.) Femeie care țâpurește. – Țâpuri + suf. -toare.

ȚÂPURITOÁRE, țâpuritoare, s. f. (Reg.) Femeie care țâpurește. – Țâpuri + suf. -toare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țâpuritoáre s. f., g.-d. art. țâpuritoárei, pl. țâpuritoáre

Intrare: țâpuritoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâpuritoare
  • țâpuritoarea
plural
  • țâpuritoare
  • țâpuritoarele
genitiv-dativ singular
  • țâpuritoare
  • țâpuritoarei
plural
  • țâpuritoare
  • țâpuritoarelor
vocativ singular
  • țâpuritoare
  • țâpuritoareo
plural
  • țâpuritoarelor

țâpuritoare

  • 1. regional Femeie care țâpurește.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Țâpuri + sufix -toare.
    surse: DEX '98 DEX '09