2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țâi2 i vz ții

ți1 i [At: SĂGHINESCU, V. 74 / V: țî, țâi / E: fo] (De obicei repetat) Cuvânt care redă sunetele caracteristice scoase de șoareci, de unele păsări, de unele insecte etc. Si: țiț2 (2).

ții i [At: ȘEZ. III, 190 / V: ți, țâi, ței / E: fo] (Mol; adesea repetat sau în combinație cu alte interjecții) Strigăt cu care: 1 Se alungă caprele sau oile. 2 Se mână caprele. 3 (Rar) Se cheamă caprele. 4 (Reg) Se alungă măgarii. 5 (Reg; îf țâi) Se asmute câinele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ți s. n. (A douăzeci și șasea literă a alfabetului chirilic; pl. țiuri)

Intrare: ți
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ți
  • țiul
  • țiu‑
plural
  • țiuri
  • țiurile
genitiv-dativ singular
  • ți
  • țiului
plural
  • țiuri
  • țiurilor
vocativ singular
plural
țâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ții
ții
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ței
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)