2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țâfnoși vr [At: CIHAC, II, 709 / Pzi: esc / E: țâfnos] 1 A se supăra repede. 2 A se îmbufna.

ȚÂFNÓS, -OÁSĂ, țâfnoși, -oase, adj. (Pop.) îngâmfat, arogant. ♦ Supărăcios, capricios, arțăgos. – Țâfnă + suf. -os.

țâfnos, ~oa a [At: POLIZU / V: ți~, (reg) țâvn~, țăgn~[1], țiflos / Pl: ~oși, ~oase / E: țâfni1 + -os] 1 (D. găini) Bolnav de țâfnă1. 2 (D. oameni) Care este întotdeauna gata de ceartă Si: arțăgos (3), certăreț (1). 3 (D. oameni) Care se supără repede Si: irascibil, supărăcios. 4 (D. oameni) Capricios. 5 (D. oameni) Arogant.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: țâgnos LauraGellner

țâgnos[1], ~oa a vz țâfnos

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: țăgnos LauraGellner

ȚÂFNÓS, -OÁSĂ, țâfnoși, -oase, adj. (Pop.) Îngâmfat, arogant. ♦ Supărăcios, capricios, arțăgos. – Țâfnă + suf. -os.

ȚÎFNÓS, -OÁSĂ, țîfnoși, -oase, adj. Îngîmfat, arogant. Cum vezi, dragă Annie, a rămas tot solemn și țîfnos ca un mandarin. C. PETRESCU, C. V. 362. Cucoana e țîfnoasă și îndrăcită cum nu se mai poate. REBREANU, R. I 239. ♦ Arțăgos, supărăcios. Fata babei era slută, leneșă, țîfnoasă și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283.

ȚÂFNÓS ~oásă (~óși, ~oáse) pop. 1) Care are țâfne. 2) Care se supără ușor; supărăcios. 3) Care manifestă mândrie neîntemeiată. /țâfnă + suf. ~os

țâfnos a. 1. cu țâfna pe limbă (de păsări): cu glas țâfnos POP.; 2. fig. arțăgos: fata babei era leneșă și țâfnoasă CR.

țîfnós, -oásă adj. (d. țîfnă). Plin de țîfnă, supărăcĭos: om țîfnos. – Și țîvnos (sud).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țâfnós (pop.) adj. m., pl. țâfnóși; f. țâfnoásă, pl. țâfnoáse

țâfnós adj. m., pl. țâfnóși; f. sg. țâfnoásă, pl. țâfnoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚÂFNÓS adj. v. arogant, bosumflat, fudul, grandoman, impertinent, infatuat, insolent, ireverențios, îmbufnat, încrezut, îndrăzneț, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, orgolios, semeț, sfidător, sfruntat, supărăcios, susceptibil, trufaș, țanțoș, vanitos.

ȚÂFNÓS adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

țîfnos adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

țîfnos adj. v. AROGANT. BOSUMFLAT. FUDUL. GRANDOMAN. IMPERTINENT. INFATUAT. INSOLENT. IREVERENȚIOS. ÎMBUFNAT. ÎNCREZUT. ÎNDRĂZNEȚ. ÎNFUMURAT. ÎNGÎMFAT. MEGALOMAN. MÎNDRU. NECUVIINCIOS, NEOBRĂZAT. NERESPECTUOS. NERUȘINAT. OBRAZNIC. ORGOLIOS. SEMEȚ. SFIDĂTOR. SFRUNTAT. SUPĂRĂCIOS. SUSCEPTIBIL. TRUFAȘ. ȚANTOȘ. VANITOS.

Intrare: țâfnoși
țâfnoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țâfnos
țâfnos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâfnos
  • țâfnosul
  • țâfnosu‑
  • țâfnoa
  • țâfnoasa
plural
  • țâfnoși
  • țâfnoșii
  • țâfnoase
  • țâfnoasele
genitiv-dativ singular
  • țâfnos
  • țâfnosului
  • țâfnoase
  • țâfnoasei
plural
  • țâfnoși
  • țâfnoșilor
  • țâfnoase
  • țâfnoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țâfnos

etimologie:

  • Țâfnă + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09