3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țul1 i vz țu

țu i [At: PAULETI, C. 86 / V: țul, țiu / E: fo] 1 (De obicei repetat) Cuvânt cu care se îndeamnă calul la drum. 2 (Rep) Cuvânt care redă sunetul caracteristic scos de unele păsări.

ȚU interj. Strigăt (de obicei repetat) cu care se îndeamnă calul la drum. Foaie verde de sasău, Țu, țu, țu, murguțul meu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 24. – Variantă: țul (BIBICESCU, P. P. 218) interj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

*ȚUL. 1. Țulea (16 B V 86). 2. + -uc: Țuluc act., cf. subst. țuluc (chică). 3 + -igă: Țuligă ard. act. 4. Cf. din altă temă, Țulupe (Mar).

Intrare: țul
țul
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Țul
nume propriu (I3)
  • Țul
Intrare: țu
interjecție (I10)
  • țu
interjecție (I10)
  • țul

țu țul

etimologie: