6 intrări

school Articole pe această temă:

111 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIU1 interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică. 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

ȚIU1 interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică. 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

ȚIU2, țiuri, s. n. (Reg.) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc. 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie. 3. Târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiunea pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri. – Et. nec.

țiu2 [At: (sec. XVII) ROSETTI, B. 59 / V: (reg) țâu / Pl: (6) ~ri / E: fo] 1 i (Și cu vocalele „u”, „i” prelungite) Cuvânt care redă un sunet prelung și ascuțit, cu rezonanță metalică. 2 i (Cu „u” prelungit) Cuvânt care redă sunetul produs în interiorul unei cavități prin pătrunderea puternică a unui curent de aer. 3 i (Îf țâu) Sunet produs în interiorul urechii, spontan sau printr-o lovitură de palmă. 4 i (Și cu „u” prelungit; are) Cuvânt care imită strigătul unor păsări. 5 i (Buc) Cuvânt care redă un strigăt de durere Si: chiu (1). 6 sn (Reg) Clopot la gâtul animalelor.

țiu3 [At: POGOR, HENR. 236/10 / V: (reg) țif sn, ți sf, țivi ssp / Pl: ~ri / E: nct] 1 sn (Mol; Trs) Vârf ascuțit de stâncă, înaltă și golașă Si: pisc2, stei. 2 sn (Mol; Trs) Stâncă ascuțită și înaltă. 3 sn (Mol; Trs) Ridicătură ascuțită de teren. 4 sn (Mol; Trs) Vârf ascuțit al unei pietre. 5 sn (Îrg) Partea ascuțită a unui obiect. 6 sn (Mol) Târnăcop. 7 sn (Mol; Min; spc) Târnăcop a cărui parte metalică este formată dintr-o bară de oțel cu secțiunea pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit la tăierea rocilor și a substanțelor minerale moi. 8 sn (Mol) Unealtă asemănătoare cu târnăcopul folosită la desfacerea pavajelor, la mișcarea obiectelor grele Si: rangă1. 9 sn (Mol; Ban) Topor cu tăișul lung și îngust, folosit la despicarea lemnelor mai groase. 10 sn (Mol; Ban) Secure mare. 11 sn (Reg) Un fel de secure mică, folosită la făcutul carelor. 12 sn (Reg) Unealtă compusă dintr-o daltă metalică, ascuțită pe o singură latură, fixată într-o coadă de lemn și utilizată la tăierea și întreținerea copcilor pentru pescuit sub gheață. 13 sn (Mol; Ban) Unealtă de dulgherie în formă de topor sau de daltă, folosită pentru scobit. 14 sn (Reg) Unealtă folosită în pădure pentru sădit și semănat. 15 sn (Mol; Olt) Par, piatră servind ca semn de hotar. 16 sn (Mol; fam; pan) Bot1. 17 sn (Mol; pan) Cucui1 (1). 18 sn (Mol; pan) Mărul lui Adam. 19 sn (Mol; îf țif) Vârful firului de iarbă sau al unei alte plante, mai ales stuf, țipirig1, papură, când răsare din pământ. 20 sn (Reg; îaf) Un fel de iarbă cu firul subțire, care crește prin locurile umede și care rămâne, de obicei, netăiată la cosit. 21 sn (Reg; pex; îaf) Loc unde cresc plante erbacee acvatice, precum papura. 22 sn (Reg; pex; îaf) Loc unde cresc copaci tineri. 23 sn (Reg; îaf) Umflătură pe scoarța copacilor, pe fructe, pe legume etc. 24 sn (Reg; îf țif, țâu) Vârf de copac. 25 sn (Reg; lpl; îf țivi) Pădure deasă cu diferiți copaci. 26 sn (Reg; pan) Smoc (de păr, de barbă). 27 sn (Reg) Fân amestecat cu mult rogoz Si: (reg) șovar, țipirig1 (11). 28 (Reg) sms Rogoz. 29 (Reg) sms Un fel de papură mai mică și mai subțire, care crește prin locuri mlăștinoase. corectată

ȚIU2, țiuri, s. n. (Reg.) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc. 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie. 3. Târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiune a pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri. – Et. nec.

ȚIU2, țiuri, s. n. (Regional) 1. Unealtă de fier în patru muchii, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, cu care se desprind blocurile de gheață etc. 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie. ♦ Un fel de topor. 3. Unealtă asemănătoare cu un tîrnăcop, folosită în mine la tăierea rocilor și a substanțelor minerale mai puțin dure.

ȚIU1 interj. (De obicei repetat) Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. Țiu, țiu, țiu, murgule, zboară Pîn’ la verde dumbrăvioară. ALECSANDRI, P. P. 248.

ȚIU interj. 1) (se folosește pentru a reda un sunet ascuțit și prelung cu rezonanță metalică). 2) (se folosește pentru a imita strigătul unor păsări). /Onomat.

3) țiŭ interj. care arată țiuitu. – În est țîŭ.

1) țiŭ n., pl. urĭ. Tîrnăcop cu un singur cĭoc, și acela lățit, cu care se scot petrele din pavaj (Doĭna, 1, 15). Prah. Țapină. Dun. Raz, rang. Dor. Rît. Surlă. – Și țîŭ. V. țiĭac.

ȚINE, țin, vb. III. I. Tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape. ◊ Expr. A-i ține (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naș cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin). A-i ține (cuiva) cununa = a fi naș (cuiva) la cununie. A ține frânele țării (sau împărăției etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc. A ține pe cineva (sau ceva) în mână = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul-plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână. A ține ursita (sau soarta) cuiva (în mână) = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”, „de după” sau „pe după”, arată partea de care se apucă) Ținem pe bunic de mână. (Refl. recipr.) Mergeau ținându-se de mână. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”, arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși) Ține de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primește! ♦ (Determinat prin „în brațe” sau „îmbrățișat”) A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie; a îmbrățișa. ♦ (Determinat prin „în mână”) A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc. ♦ (La volei, polo pe apă etc.; în expr.) A ține mingea = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă. 3. A sprijini pe cineva să nu cadă. ♦ Intranz. A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde. 4. A cuprinde, a purta, p. ext. a suporta. Expr. A nu-l (mai) ține pe cineva pământul = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc. A nu-l (mai) ține pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc. A nu-l mai ține (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mândru. II. 1. Refl. A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva. ♦ A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.). ♦ A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva. Se ține tare în șa. 2. Refl. A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva. Se ținea numai într-un cui.Intranz. și refl. A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda). Cuiul (se) ține bine. 3. Refl. (Cu determinări introduse prin prep. „de” sau „după”) A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nicio clipă; p. ext. a fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva. ♦ A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea. ♦ A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva. 4. Refl. (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui. Automobilele se țineau lanț. 5. Refl. A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de... ◊ Expr. A se ține de ale sale = a-și vedea de treabă. 6. Intranz. și refl. A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc. ♦ A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva. 7. Intranz. A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din... ♦ A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva. 8. Intranz. A fi legat sufletește de ceva; p. ext. a avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva. III. 1. Tranz. A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine. ◊ Expr. A ține nasul sus sau (refl.) a se ține cu nasul pe sus = a fi obraznic, încrezut, pretențios. A ține capul sus sau (refl.) a se ține cu capul pe sus = a fi mândru, orgolios. ♦ (Pop.) A se uita fix la cineva sau ceva. 2. Tranz. A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit loc.Expr. A ține (pe cineva sau ceva) în evidență = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită. A ține (ceva) în suspensie = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. „la” sau „în”) A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit loc. Expr. A ține (pe cineva) la pastramă = a lăsa pe cineva să rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat. 3. Tranz. A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l); a imobiliza. Expr. A ține pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stăpâni, a domina pe cineva. 4. Tranz. A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare; a menține. 5. Tranz. (Cu determinările „pe loc” sau „în loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul. ◊ Expr. A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva; b) a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte; c) (pop.) a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva. A ține drumul (sau calea, drumurile) = a) a practica tâlhăria la drumul mare; b) a umbla fără rost, haimana. (Pop.) A-i ține cuiva drumul legat = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva. A ține (pe cineva) de vorbă = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru). 6. Tranz. A face pe cineva să aștepte. 7. Refl. (Rar) A sta mai mult timp într-un anumit loc.Expr. A se ține în rezervă (sau la o parte, la distanță) = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva. A se ține sufletul în cineva = a fi viu, a trăi. ♦ (Pop.) A-și duce traiul, a viețui, a trăi (undeva). 8. Refl. A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută. Se ținea drept. ◊ Expr. A nu se mai (putea) ține pe (sau în) picioare = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.). 9. Refl. (Pop., determinat prin „mândru”, „mare”, „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul. 10. Tranz. A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc. Abia își ține lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) De-abia se ține să nu râdă.Expr. A-și ține firea = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. „de”, „de la”) A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva; a reține. IV. 1. Tranz. A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință). ♦ A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor. ♦ (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop. ♦ A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept. 2. Tranz. A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat, a conserva. ◊ Expr. A ține legătura cu cineva = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva. A ține cuiva (sau, reg., a ține pe cineva) mânie (sau pizmă, supărare, alean) = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva. A ține taina (sau secretul) sau a ține (ceva) secret = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret. A ține minte = a nu uita (ceva), a-și aminti de... ♦ A cruța, a nu distruge. ♦ (Pop.) A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva. 3. Tranz. A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată. ◊ Expr. A-i ține cuiva cald (sau, intranz., de cald) = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (Intranz.) A-i ține (cuiva) de frig = a apăra de frig. A-i ține (cuiva) de foame (sau de sete) = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită). A ține (cuiva) de urât = a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala. 4. Tranz. A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) Ține-te de drumul acesta până acasă.Expr. (Înv.) A ține marea sau (intranz.) a ține spre plina mare = a naviga în larg. 5. Tranz. A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege). ♦ A sărbători, a prăznui, a cinsti (o zi de sărbătoare). ◊ Expr. A ține zile pentru cineva = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință. ♦ Refl. A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu... ◊ Expr. (Intranz.) A ține la vorba sa = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea. 6. Refl. și intranz. (De obicei cu determinările „bine”, „tare”, „dârz”) A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat; a rezista. ◊ Expr. (Refl.) A se ține (sau, tranz., a ține pe cineva) treaz = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn. (Refl.) A se ține gata = a sta pregătit (pentru a face ceva). (Refl.) Ține-te (sau te ține) bine sau (intranz.) ține bine! formulă de îndemn și de încurajare. (Refl.) Să se țină bine! formulă de amenințare. ♦ Intranz. A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva. Calul ține la galop. 7. Refl. și tranz. A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere. ◊ Expr. A (se) ține viu (sau în viață, cu zile etc.) = a (se) menține în viață; a trăi sau a face să trăiască. ♦ Refl. A se păstra, a se conserva. V. Tranz. 1. A ocupa, a avea (un loc). ◊ Expr. A ține loc de... = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca... 2. A stăpâni (un loc). ♦ A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un loc. 3. A avea (pe cineva) în serviciul său. 4. A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita). ◊ Expr. A ține casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A ține socotelile = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere. 5. A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau). 6. A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș). 7. (Pop.) A avea de vânzare (o marfă în prăvălie). VI. Tranz. 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc. ◊ Expr. A ține casă (cu cineva) = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție). A ține casă mare = a duce trai bogat, luxos. A ține casă (sau masă) deschisă = a primi bucuros și des mulți oaspeți. A-și ține rangul = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană); a întreține. ◊ Expr. A ține (pe cineva) la școală (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare. ♦ Tranz. și refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „cu”) A (se) hrăni. ◊ Expr. (Tranz.) A-și ține capul (sau viața, zilele, sufletul) cu... = a se hrăni, a trăi cu... ♦ Refl. A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține, a trăi. 2. A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva. ◊ Expr. A ține pe cineva ca pe (sau în) palmă = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele. A ține bine = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine. 3. (Pop.) A fi căsătorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pron.) A avea un amant. ♦ Refl. recipr. A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj). VII. 1. Intranz. A dura, a dăinui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp). 2. Tranz. (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului) A produce dureri. 3. Intranz. A se întinde, a se prelungi (într-o direcție). VIII. Tranz. 1. (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste. De bucurie ținu masa trei zile.Expr. A o ține numai (sau tot) o (sau într-o) fugă (ori o gură, un plâns etc.) sau a ține fuga (ori plânsul, gura etc.) întruna (sau totuna) = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.). A (o) ține înainte (sau întruna) că... = a susține cu tărie, cu insistență că... A (o) ține (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...), a continua (să...) A ține pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă. ♦ (Cu determinări introduse prin locuțiunile „tot în...” sau „numai în...”) A nu mai slăbi pe cineva cu... 2. (În loc. vb.; cu sensul dat de determinări) A ține o vorbire (sau un discurs, un cuvânt) = a vorbi, a cuvânta unui auditoriu. A ține judecată = a judeca. A ține sfat = a se sfătui, a delibera. A ține luptă (sau război, bătălie, foc) = a se lupta, a se război cu cineva. A ține strajă = a străjui, a sta de strajă. A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva. IX. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. Te țineam mai tânăr!Expr. (Tranz.) A ține (pe cineva) de rău = a mustra, a dojeni, a certa, a ocărî (pe cineva). X. Tranz. (Pop.) A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială, a costa. [Prez. ind. și: (reg.) țiu.Var.: ținéa vb. II] – Lat. tenere.

ȚINEÁ vb. II v. ține.

ți1 i [At: SĂGHINESCU, V. 74 / V: țî, țâi / E: fo] (De obicei repetat) Cuvânt care redă sunetele caracteristice scoase de șoareci, de unele păsări, de unele insecte etc. Si: țiț2 (2).

arată toate definițiile

Intrare: Țiu
nume propriu (I3)
  • Țiu
Intrare: țiu
țiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țivi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țiu (interj.)
țiu2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • țiu
țiu-țiu interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • țiu-țiu
Intrare: țiu (unealtă)
țiu1 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: țiŭ
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țiu
  • țiul
  • țiu‑
plural
  • țiuri
  • țiurile
genitiv-dativ singular
  • țiu
  • țiului
plural
  • țiuri
  • țiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: ți
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ți
  • țiul
  • țiu‑
plural
  • țiuri
  • țiurile
genitiv-dativ singular
  • ți
  • țiului
plural
  • țiuri
  • țiurilor
vocativ singular
plural
țâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ține
verb (VT612)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ține
  • ținere
  • ținut
  • ținutu‑
  • ținând
  • țiind
  • ținându‑
  • țiindu‑
singular plural
  • ține
  • țineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țin
  • țiu
(să)
  • țin
  • țiu
  • țineam
  • ținui
  • ținusem
a II-a (tu)
  • ții
(să)
  • ții
  • țineai
  • ținuși
  • ținuseși
a III-a (el, ea)
  • ține
(să)
  • ți
  • ție
  • ținea
  • ținu
  • ținuse
plural I (noi)
  • ținem
(să)
  • ținem
  • țineam
  • ținurăm
  • ținuserăm
  • ținusem
a II-a (voi)
  • țineți
(să)
  • țineți
  • țineați
  • ținurăți
  • ținuserăți
  • ținuseți
a III-a (ei, ele)
  • țin
(să)
  • ți
  • ție
  • țineau
  • ținu
  • ținuseră
verb (VT513)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ținea
singular plural
  • țineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • ținem
(să)
  • ținem
a II-a (voi)
  • țineți
(să)
  • țineți
a III-a (ei, ele)
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ține ținea

  • 1. tranzitiv A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • O amenință cu toporul, pe care-l ținea înălțat cu dreapta. SADOVEANU, O. VIII 228.
      surse: DLRLC
    • Pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mînă. ISPIRESCU, L. 153.
      surse: DLRLC
    • Nănașa pe prag ședea, Cu-o mînă acul ținea, Cu alta lacrimi ștergea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171.
      surse: DLRLC
    • Întîlnii viteaz oștean... Mîna-i dreaptă ținea pală. ALECSANDRI, P. II 10.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-i ține (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a fi naș cuiva la cununie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • O, nănașă, draga mea, De ț-ar fi secat mîna Cînd mi-ai pus tu cununa Și mi-ai ținut lumina. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A-i ține (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • E rece ca gheața, vorbi el încet; am împărtășit-o. Bătrînele îi țin lumînarea. SADOVEANU, O. VIII 31.
        surse: DLRLC
      • Cînd era sara la cină, La Vilean ținea lumină; Cînd era la miez de noapte, Trăgeau clopote de moarte. BIBICESCU, P. P. 357.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A-i ține (cuiva) cununa = a fi naș (cuiva) la cununie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Soarele și luna Mi-au ținut cununa. ALECSANDRI, P. P. 2.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A ține frânele țării (sau împărăției etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: conduce guverna stăpâni attach_file un exemplu
      exemple
      • Eu țiu frînele crăiei În părțile Arăpiei. TEODORESCU, P. P. 105.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A ține pe cineva (sau ceva) în mână = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul-plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • În orele mele de singurătate, cînd mă gîndesc la ce aș voi să scriu, am impresia că țin lumea în mîna mea. TEATRU I 14.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A ține ursita (sau soarta) cuiva (în mână) = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Sfîntu Nichita, Ținîndu-ne ursita, Stă-n mijloc de casă Cu sabia scoasă. TEODORESCU, P. P. 189.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A-și ține inima cu dinții.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.9. Urmat de determinări introduse prin prepozițiile „de”, „de după” sau „pe după”, arată partea de care se apucă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Ne întorceam încet, pe cînd asfințea soarele, și țineam pe bunic de mînă. SADOVEANU, O. VII 294.
        surse: DLRLC
      • Sfîntul Chirica șchiopul, care ține dracii de păr. CREANGĂ, P. 149.
        surse: DLRLC
      • Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea de după gît. EMINESCU, O. I 55.
        surse: DLRLC
      • Merge mîndra cam descinsă Prin ierbuța pînă-n brîu, Și ține murgul de frîu. ALECSANDRI, P. P. 49.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Mergeau... Ca doi copii, ținîndu-se de mîni, Pe sub umbrare de salcîmi bătrîni. D. BOTEZ, F. S. 23.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Trecea un feciorandru cu o fetișoară, ținîndu-se pe după cap. RETEGANUL, P. I 38.
        surse: DLRLC
    • 1.10. intranzitiv Urmat de determinări introduse prin prepoziția „de”, arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Maică, ține de cela capăt de țiglă și eu oi ține de cestalalt. SBIERA, P. 34.
        surse: DLRLC
      • [La pescuit] omul ține de nuia și, cînd se cufundă pluta, rădică în sus. ȘEZ. IV 116.
        surse: DLRLC
    • 1.11. (La imperativ) Ia! primește!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Corbul îi zise: Ține penița asta, voinicule. ISPIRESCU, L. 44.
        surse: DLRLC
      • Și odată scoate sfînta Duminecă obrăzarul și sabia lui Statu-palmă-barba-cot, de unde le avea și, dîndu-le lui Harap-Alb, zice: ține aceste, că au să-ți fie de mare trebuință unde mergem. CREANGĂ, P. 224.
        surse: DLRLC
      • Draga mea, sufletul meu, Ține tu inelul meu. ALECSANDRI, P. P. 20.
        surse: DLRLC
      • absolut Dar să-ți dau și eu trei lucruri: ține, aci ai o ceteră... un pieptene și-o cute. RETEGANUL, P. V 37.
        surse: DLRLC
      • absolut Ține, soacre mare! Ia astă rădăcină uscată. TEODORESCU, P. P. 176.
        surse: DLRLC
    • 1.12. (Determinat prin „în brațe” sau „îmbrățișat”) A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îmbrățișa attach_file 2 exemple
      exemple
      • În toată neagra vecinicie O clipă-n brațe te-am ținut. EMINESCU, O. I 212.
        surse: DLRLC
      • Toți au putut vedea pe tînăra nevastă... cu capul rezămat pe umărul unui frumos tînăr ce o ținea strîns îmbrățoșată. NEGRUZZI, S. I 78.
        surse: DLRLC
    • 1.13. (Determinat prin „în mână”) A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mânui attach_file un exemplu
      exemple
      • Dar măria-sa n-a ținut numai sabie în mînă; ci a fost vrednic și cu înțelepciunea. SADOVEANU, N. P. 10.
        surse: DLRLC
    • 1.14. expresie (La volei, polo pe apă etc.) A ține mingea = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. tranzitiv A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase. EMINESCU, O. IV 112.
      surse: DLRLC
    • Un cerdac ținut în aer de stîlpi de zid. EMINESCU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • Dacă ești tu așa de tare... putea-mă-vei tu ținea pe mine pe palmă? SBIERA, P. 98.
      surse: DLRLC
    • Pe genunche mă țineai. BIBICESCU, P. P. 52.
      surse: DLRLC
    • Într-o vreme, peștii care țin pămîntul în spinare, înfuriindu-se, au început să se zvîrcolească tare, și atunci pămîntul... a crăpat tare, formînd văile. ȘEZ. I 232.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Cât îl ține pe cineva (sau, rar, intranzitiv) cât îi ține cuiva gura = cât îl ajută pe cineva vocea; în gura mare, din răsputeri.
      exemple
      • A început să urle cît o ținea gura. STANCU, D. 27.
        surse: DLRLC
      • Strigă tu... cît ți-a ținea gura... că nu te slăbesc. ALECSANDRI, T. 713.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Cât îl țin (pe cineva) puterile.
      surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A-l ține (pe cineva) cureaua (sau chingile sau meșii).
      surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A nu-l mai ține (pe cineva) balamalele.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • În loc să-mi dea pace, că i-am fost așa slugarnic, acum mi-a dat cinzeci de nuiele.Și tu și astea le-ai ținut? – Ce aveam să fac? Le-am răbdat. RETEGANUL, P. II 57.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A sprijini pe cineva să nu cadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sprijini attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trebuiră să-l ție, să-l ridice. DUMITRIU, N. 153.
      surse: DLRLC
    • Dacă n-o țineau surorile, își și spărgea capul căzînd. ISPIRESCU, L. 51.
      surse: DLRLC
    • 3.1. intranzitiv A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • De undiță stă legată o plută, care ține să nu se cufunde greutatea fierului și a nadei. ȘEZ. IV 116.
        surse: DLRLC
    • 3.2. (Despre plante, copaci, cu complementul «frunză» sau un echivalent al acesteia) A nu lăsa să cadă.
      exemple
      • Codru-i jelnic ca și mine, Că nici frunza nu ș-o ține. HODOȘ, P. P. 154.
        surse: DLRLC
      • Mîndră, cînd ne iubeam noi, Ținea busuiocul foi; Dar de cînd noi ne-am lăsat, Busuiocul s-a uscat. ȘEZ. V 93.
        surse: DLRLC
      • Pînă codru frunza-și ține, Toți voinicii trăiesc bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 289.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Frunza-n codru cît se ține, Toți voinicii trăiesc bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Am un cojoc și ține patru frați în el (Nuca). GOROVEI, C. 240.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.2. expresie A nu-l (mai) ține pe cineva pământul = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Așa mulțime de spurcați erau, încît nu-i putea ține pămîntul. ISPIRESCU, M. V. 21.
        surse: DLRLC
      • D-apoi dacă n-ar mai muri [oamenii], nu i-ar ținea pămîntul. CONTEMPORANUL, VI 296.
        surse: DLRLC
      • De-aș fi așa blăstămat Precum îs de judecat... Pămîntul nu m-ar ținea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 186.
        surse: DLRLC
      • (În imprecații) Cine-a sămănat urîtul, Să nu-l mai țină pămîntul. HODOȘ, P. P. 124.
        surse: DLRLC
    • 4.3. expresie A nu-l (mai) ține pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • De-amar năvalnic n-o mai ține locul. COȘBUC, P. I 251.
        surse: DLRLC
      • Cînd gîndesc că am să merg la București, ca să-mi petrec iarna, nu mă ține locul de bucurie. ALECSANDRI, T. I 272.
        surse: DLRLC
    • 4.4. expresie A nu-l mai ține (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mândru; a nu-l mai încăpea (1.1.) pielea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 5. reflexiv A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Încălecînd, să te ții bine... de coama mea. ISPIRESCU, L. 7.
      surse: DLRLC
    • De-acum numai să te ții bine de carîmbi și de speteze, că am să mîn iepele iestea de au să scapere fugind. CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • M-am ținut de strană ca să nu cad. NEGRUZZI, S. I 54.
      surse: DLRLC
    • figurat Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă spre scăpare. KOGĂLNICEANU, S. A. 45.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A se ține cu dinții de ceva.
      surse: DLRLC
    • 5.2. A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cînd spunea cîte una, ori te țineai cu mîna de inimă rîzînd, ori te făcea să-ți sară inima din loc, de frică. CREANGĂ, P. 120.
        surse: DLRLC
      • Glumele... te fac să rîzi de te ții de pîntece. ȘEZ. I 39.
        surse: DLRLC
    • 5.3. A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Era un bărbat încă sprinten și se ținea tare în șa. SADOVEANU, N. P. 380.
        surse: DLRLC
      • Încălecînd, să te ții bine... în scări. ISPIRESCU, L. 7.
        surse: DLRLC
  • 6. reflexiv A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Portița putredă se ținea numai într-o balama. SADOVEANU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Iar pe-a ei umeri albi abia se ține Haina cea lungă și bogată. EMINESCU, O. IV 107.
      surse: DLRLC
    • Se ținea numai într-un cui.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.1. expresie A nu se ține nădragii pe cineva, se spune când cineva este foarte rău îmbrăcat, în zdrențe.
      exemple
      • Mai săraci decît noi sînt olarii... nu se țin nădragii pe ei. STANCU, D. 43.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A se ține (numai) în ață sau a se ține într-un (ori de un) fir de ață = (despre țesături) a fi pe punctul de a se rupe.
      exemple
      • Cu antereu de canavață Ce se ținea numa-n ață. CREANGĂ, P. 148.
        surse: DLRLC
      • 6.2.1. figurat (Despre viață) A fi aproape de sfârșit, pe punctul de a se sfârși.
        surse: DLRLC
    • 6.3. intranzitiv reflexiv A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cuiul (se) ține bine.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 7. reflexiv (Cu determinări introduse prin prepozițiile „de” sau „după”) A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nicio clipă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Mă Nistore, iar se țin copiii după tine prin sat. CAMIL PETRESCU, U. N. 222.
      surse: DLRLC
    • metaforic Luna se ține mereu după noi... aici, la Varatic, pe drum, acasă, chiar și ziua. IBRĂILEANU, A. 200.
      surse: DLRLC
    • Sub cer de zgură și aramă, Eu mă țineam în urma lui cuminte. TOPÎRCEANU, B. 94.
      surse: DLRLC
    • (La conjunctiv persoana a 2-a singular, cu valoare de imperativ impersonal, intensificând ideea) Muma zmeului... trecu muntele, cățărîndu-se din colț în colț, și să te ții după dînșii. ISPIRESCU, L. 25.
      surse: DLRLC
    • 7.1. prin extensiune A fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Fătul babei se ținea tot de dînsa ca să n-o scape din ochi. SBIERA, P. 142.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie A se ține de capul cuiva.
      surse: DLRLC
    • 7.3. expresie A se ține de coada cuiva sau a se ține coadă după cineva.
      surse: DLRLC
    • 7.4. expresie A se ține gaie (sau gaiță, grapă, lipcă, mânz, mort) de (sau după) cineva.
      surse: DLRLC
    • 7.5. expresie A se ține de poalele (sau poala) mamei.
      surse: DLRLC
    • 7.6. expresie A se ține scai de cineva sau a se ține de cineva ca scaiul de oaie.
      surse: DLRLC
    • 7.7. expresie A se ține drug (de cineva sau de ceva).
      surse: DLRLC
    • 7.8. A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Iar se ține Ion de mine. POPA, V. 311.
        surse: DLRLC
      • O urmăriți, vă țineți ca niște duhuri necurate de ea. NEGRUZZI, S. I 48.
        surse: DLRLC
    • 7.9. A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Tu te ții după cei mai buni bucătari. ISPIRESCU, U. 25.
        surse: DLRLC
  • 8. reflexiv (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • La șosea, automobilele se țineau lanț. C. PETRESCU, C. V. 75.
      surse: DLRLC
    • Humulești... sat mare și vesel, împărțit în trei părți, cari se țin tot de-a una: Vatra-Satului, Delenii și Bejenii. CREANGĂ, A. 1.
      surse: DLRLC
    • De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd? TEODORESCU, P. P. 129.
      surse: DLRLC
  • 9. reflexiv A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Nu spun eu? se țin de vizite. SADOVEANU, B. 193.
      surse: DLRLC
    • Cine dracul ți-a șoptit Să te ții tot de iubit? TEODORESCU, P. P. 339.
      surse: DLRLC
    • 9.1. expresie A se ține de ale sale = a-și vedea de treabă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 10. intranzitiv reflexiv A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 10.1. expresie A ține de casa cuiva.
      surse: DLRLC
    • 10.2. A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Într-o casă ce ținea de primărie... puseseră bănci lungi din trei scînduri. DUMITRIU, N. 246.
        surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Unele întîmplări trăite de curînd i se par (ei) rămase departe, străine, ca și cînd n-ar mai ține de viața ei. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • 11.1. A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ce-a fost mai înainte și ce era să mai fie după aceea era ceva care nu mai ținea de mine. VLAHUȚĂ, O. A. 150.
        surse: DLRLC
  • 12. intranzitiv A fi legat sufletește de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Am văzut eu adineaori cît de mult ții tu la munca noastră. BARANGA, I. 190.
      surse: DLRLC
    • Căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? CREANGĂ, P. 206.
      surse: DLRLC
    • 12.1. prin extensiune A avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi attach_file 4 exemple
      exemple
      • Sătenii țineau mult la bătrînul acela hazos și cuminte. POPA, V. 96.
        surse: DLRLC
      • Ținea și ea la Sandu ca la copilul ei. MIRONESCU, S. A. 47.
        surse: DLRLC
      • Aveam, zic, în casa noastră o slugă veche și credincioasă, la care tata ținea foarte mult. GANE, N. III 28.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... ținea mult la cerb. ȘEZ. I 164.
        surse: DLRLC
    • 12.2. (Cu determinări introduse prin prepoziția „cu”) A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cîte fete mîndre-n sat, Toate țin cu tine. COȘBUC, P. II 23.
        surse: DLRLC
      • Tu, nevastă, cu cin’ ții?Eu țin, Pinteo, cu cei mulți. BIBICESCU, P. P. 319.
        surse: DLRLC
      • Oltule! rîu blăstemat!... Să-ți rămîie pietrele, Să le calce fetele, Că tu n-ai ținut cu noi, Și te-ai vîndut la ciocoi! ALECSANDRI, P. P. 291.
        surse: DLRLC
    • 12.3. expresie regional A ține la un loc = a fi uniți, solidari.
      exemple
      • Ei ținea la un loc și sta foarte tare unul pentru altul. SBIERA, P. 121.
        surse: DLRLC
    • 12.4. expresie tranzitiv A-i ține (cuiva) parte (sau, rar, intranzitiv, de parte) = a apăra pe cineva, a fi de partea cuiva.
      exemple
      • Au și tăbărît bălaurii pe mine și cît pe ce să mă înghită, de nu era o chirandă (= țigancă) mai tînără între dînșii, care să-mi ție de parte. CREANGă, A. 54.
        surse: DLRLC
      • Ți-oi fi ca frate Și ți-oi ținea parte D-acum pîn’ la moarte. TEODORESCU, P. P. 449.
        surse: DLRLC
  • 13. intranzitiv (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Țin să răspund fiecăruia dintre onorații oratori. CAMIL PETRESCU, U. N. 146.
      surse: DLRLC
    • Iar dacă ții să-mi faci o plăcere, Sabina, lasă-mă acum singur. C. PETRESCU, C. V. 329.
      surse: DLRLC
    • Ținea morțiș să scoată un personaj literar dintr-un ucigaș banal și etichetat. POPA, V. 93.
      surse: DLRLC
    • (În formule de politețe) Domnule Vartolomeu Diaconu, țin să-ți mulțumesc pentru ospitalitate. C. PETRESCU, A. 298.
      surse: DLRLC
  • 14. tranzitiv A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mîrtanul ținea gura închisă, temîndu-se să nu scape mărgeaua. RETEGANUL, P. V 14.
      surse: DLRLC
    • La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă. EMINESCU, O. I 142.
      surse: DLRLC
    • 14.1. expresie A ține nasul sus sau (reflexiv) a se ține cu nasul pe sus = a fi obraznic, încrezut, pretențios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Trei fete are cîrciumarul Toma Ocî... Țin nasul sus. Umblă cu papuci, pe cap nu poartă barișe. STANCU, D. 40.
        surse: DLRLC
      • Nu vezi că cei mai mulți de seama d-tale se țin cu nasul pe sus, numai din pricina asta? CREANGĂ, P. 162.
        surse: DLRLC
    • 14.2. expresie A ține capul sus sau (reflexiv) a se ține cu capul pe sus = a fi mândru, orgolios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 14.3. expresie A(-i) ține (cuiva) piept.
      surse: DLRLC
    • 14.4. expresie A ține clanț (sau fuior) cu cineva.
      surse: DLRLC
    • 14.5. popular A se uita fix la cineva sau ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mîțișorul... ținea ochii ațintiți drept la boier. SBIERA, P. 247.
        surse: DLRLC
      • Nurorile cele mari ale împăratului țineau ochii țintă la zînă. ISPIRESCU, L. 39.
        surse: DLRLC
      • Te-aș iubi și-acum, nevastă, Dar bărbatu-i tot cu tine Și ține ochii la mine. HODOȘ, P. P. 149.
        surse: DLRLC
  • 15. tranzitiv A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu-l țineți pre copil... aici în casă. DUMITRIU, N. 156.
      surse: DLRLC
    • Iar oștile moldovene, sub căpitani creaturi a lui, le ținea pe margeni. NEGRUZZI, S. I 143.
      surse: DLRLC
    • Ține-o, doamne, lîngă mine, Să mă-nvețe jocul bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 420.
      surse: DLRLC
    • 15.1. expresie A ține (pe cineva sau ceva) în evidență = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 15.2. expresie A ține (ceva) în suspensie = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 15.3. expresie A ține (pe cineva sau ceva) sub oboroc.
      surse: DLRLC
    • 15.4. expresie A ține (pe cineva sau ceva) sub cheie.
      surse: DLRLC
    • 15.5. expresie A ține (pe cineva) la distanță.
      surse: DLRLC
    • 15.6. A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • M-am săturat de ținut trupa în bordeie. C. PETRESCU, Î. I 58.
        surse: DLRLC
      • Un bordei în care ținuse împăratul niște bivoli. ISPIRESCU, L. 169.
        surse: DLRLC
      • [Baba] luă hotărîre nestrămutată a ținea feciorii și viitoarele nurori pe lîngă sine. CREANGĂ, P. 3.
        surse: DLRLC
      • Unde-și țin turcii robii. ȘEZ. IV 9.
        surse: DLRLC
    • 15.7. expresie A ține (pe cineva) în gazdă.
      surse: DLRLC
    • 15.8. (Cu determinări introduse prin prepozițiile „la” sau „în”) A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • figurat Milioane de oameni se smulg din întunericul neștiinței de carte, al ignoranței și lipsei de cultură în care i-au ținut pînă la eliberare clasele exploatatoare. SCÎNTEIA, 1954, numărul 2863.
        surse: DLRLC
      • 15.8.1. expresie A ține (pe cineva) la pastramă = a lăsa pe cineva să rabde de foame.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Am să te țin la pastramă, hăt și bine. CREANGĂ, P. 318.
          surse: DLRLC
    • 15.9. A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Ai mai văzut tu, de cînd ești, pupăză ținută în colivie? BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 42.
        surse: DLRLC
      • Tatăl fetelor le ținea pe toate închise în cîte un foișor. SBIERA, P. 89.
        surse: DLRLC
      • figurat Cuvîntul tău a sfărîmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. ISPIRESCU, L. 35.
        surse: DLRLC
      • figurat Strică, mîndro, ce-ai făcut Și-mi dă cal ca să mă duc... Nu mă ținea fermecat Ca ș-un cal legat de gard. HODOȘ, P. P. 98.
        surse: DLRLC
  • 16. tranzitiv A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imobiliza attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ținîndu-l acolo sub picior și cu sabia goală în mînă... îl întrebă despre frații fetei. ISPIRESCU, L. 196.
      surse: DLRLC
    • Odată mi ți-o și înșfacă de cozi, o trîntește la pămînt și-o ține bine. CREANGĂ, P. 177.
      surse: DLRLC
    • Țineți-i bine, voinici! ALECSANDRI, T. I 98.
      surse: DLRLC
    • 16.1. expresie Unul ține vaca și altul o mulge, se spune când unul duce greul și altul trage folosul.
      surse: DLRLC
    • 16.2. expresie A ține pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stăpâni, a domina pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: domina stăpâni attach_file un exemplu
      exemple
      • figurat [Dorința de câștig] apasă asupra lumii ș-o ține sub picior. MACEDONSKI, O. I 45.
        surse: DLRLC
    • 16.3. expresie A ține (pe cineva) în (sau din) frâu (sau de ori din scurt) = a domoli avântul sau pornirile cuiva, a nu lăsa cuiva libertate de acțiune sau de mișcare, a supraveghea (pe cineva) de aproape.
      exemple
      • Se ruga să-l ție din scurt și să fie foarte sever cu el. VLAHUȚĂ, O. A. III 52.
        surse: DLRLC
      • Ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu... ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178.
        surse: DLRLC
      • Naltă-i mîndra și subțire, Mînce-l lupii cui mi-o ține; Că mi-o ține prea de scurt Și nu pot să o sărut. HODOȘ, P. P. 161.
        surse: DLRLC
    • 16.4. expresie A ține (pe cineva sau ceva) în hățuri.
      surse: DLRLC
  • 17. tranzitiv A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: menține attach_file 3 exemple
    exemple
    • El ținea la casa sa toate în cea mai bună rînduială. SBIERA, P. 246.
      surse: DLRLC
    • Țineam ceaslovul deschis. CREANGĂ, A. 4.
      surse: DLRLC
    • Îi ținuse într-o robie aspră. BĂLCESCU, O. II 259.
      surse: DLRLC
  • 18. tranzitiv (Cu determinările „pe loc” sau „în loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: opri împiedica attach_file 4 exemple
    exemple
    • Măi tatare, ține-ți calul... Nu cerca a trece rîul. ALECSANDRI, P. I 74.
      surse: DLRLC
    • Caii... Mușcînd, de neastîmpăr, zăbala ce-i ținea... pe cîmp își luau zborul. ALEXANDRESCU, M. 30.
      surse: DLRLC
    • Pe unu-l chema Ciocan Ș-avea-n mînă-un buzdugan; Pe-al doilea, Busuioc Și ținea potera-n loc. ALECSANDRI, P. P. 289.
      surse: DLRLC
    • figurat [Dorul] peste cîte dealuri vine, Și nime nu-l poate ține... Numai io, cu inima. HODOȘ, P. P. 36.
      surse: DLRLC
    • 18.1. expresie A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Boierul... i-au ținut calea și, cînd au dat zmeul să iasă, i-au și ras capul. SBIERA, P. 65.
        surse: DLRLC
      • Auzi, mizerabilul! Să-ndrăznească să-mi ție drumul. CARAGIALE, O. I 58.
        surse: DLRLC
      • Sfarmă-Piatră-i ține calea și-l ridică-ncet pe palmă. ALECSANDRI, P. III 237.
        surse: DLRLC
    • 18.2. expresie A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Odată însă, cînd vrea să plece Pahon la vînat... nevastă-sa îi ține calea... și prinde a-l săruta și a-l ruga să-i lase ei mărgeaua. RETEGANUL, P. V 12.
        surse: DLRLC
      • Baba... Drumul lui vodă-i ținea, De departe-ngenuchea. TEODORESCU, P. P. 519.
        surse: DLRLC
    • 18.3. expresie popular A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Chiar dulce prietină-ta Mi-a ținut mie calea, Să nu mai am grija ta! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 69.
        surse: DLRLC
    • 18.4. expresie A ține drumul (sau calea, drumurile) = a practica tâlhăria la drumul mare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: haiduci attach_file un exemplu
      exemple
      • Ministrul ce despoaie pe văduvă și pe orfan... ucigașul ce ține drumurile... merg [la mormânt] cu paradă. NEGRUZZI, S. I 31.
        surse: DLRLC
    • 18.5. expresie A ține drumul (sau calea, drumurile) = a umbla fără rost, haimana.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 18.6. expresie popular A-i ține cuiva drumul legat = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mă mărit, te las pe tine, Că foarte mulți m-au cerut, Tu nici grijă n-ai avut... De n-ai voie de-nsurat, Nu-mi ținea drumul legat. ȘEZ. II 56.
        surse: DLRLC
    • 18.7. A nu lăsa pe cineva să plece.
      surse: DLRLC sinonime: reține attach_file 3 exemple
      exemple
      • Un gînd o ține-o clipă-n drum, Ar vrea să-ntîrzie un pic – Sîntem așa de-aproape-acum... PĂUN-PINCIO, P. 70.
        surse: DLRLC
      • Apoi l-au ținut pînă a doua zi demineața. SBIERA, P. 35.
        surse: DLRLC
      • Alții adevereau că bărbatul său... are procesuri ce îl țin în Petersburg. NEGRUZZI, S. I 44.
        surse: DLRLC
      • 18.7.1. expresie A ține (pe cineva) de vorbă = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Dar eu te țin de vorbă, domnule... și poate dumneata ai venit cu alte gînduri. C. PETRESCU, Î. II 167.
          surse: DLRLC
        • Pîn’ de vorbă i-ei ținea, O sosi și Neculcea. TEODORESCU, P. P. 545.
          surse: DLRLC
  • 19. tranzitiv A face pe cineva să aștepte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cei doi domni așteptau... – Hai, cît ne ții? reluă d. Jean. SAHIA, N. 101.
      surse: DLRLC
    • Dacă te-ai potrivi tu acestora, îi ținea mult și bine pe mămuca afară. CREANGĂ, P. 23.
      surse: DLRLC
  • 20. reflexiv rar A sta mai mult timp într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Un sătean... se ținea nepăsător lîngă o păreche de trăgători uriași. SADOVEANU, O. VII 239.
      surse: DLRLC
    • Nimici pîlcurile de turci ce se ținea prin preajma locului, gata a le veni într-ajutor. ISPIRESCU, M. V. 33.
      surse: DLRLC
    • Mărgărita se ținea deoparte, în tăcere, ca o statuie de marmoră albă. ALECSANDRI, O. P. 87.
      surse: DLRLC
    • 20.1. expresie A se ține în rezervă (sau la o parte, la distanță) = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Căpitanul vaporului se ținuse pe tot timpul conflictului la distanță, într-o prudentă rezervă. BART, S. M. 91.
        surse: DLRLC
    • 20.2. expresie A se ține locului.
      surse: DLRLC
    • 20.3. expresie A se ține sufletul în cineva = a fi viu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi attach_file un exemplu
      exemple
      • Singur mă mir că se mai ține sufletu-n mine. SBIERA, P. 239.
        surse: DLRLC
    • 20.4. popular A-și duce traiul, a viețui (undeva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi viețui attach_file 2 exemple
      exemple
      • [Un taur mare] să ține aici în pădurea de lîngă sat. RETEGANUL, P. IV 41.
        surse: DLRLC
      • Un sat foarte mic... se cunoștea pe deasupra că nu se pot ținea neguțători în el. SBIERA, P. 216.
        surse: DLRLC
  • 21. reflexiv A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Secundul se încercă să-l ispitească pe englezul care se ținea înfipt și mut. BART, S. M. 102.
      surse: DLRLC
    • Nu se mai poate ținea drept, ci e îndoit ca o salcie, dar stă. GHEREA, ST. CR. II 88.
      surse: DLRLC
    • Cum ședeam trîntiți pe divanuri în toată dezinvoltura moldovenească, maiorul se ținea în picioare în apropierea unei mese, pe care își sprijinea o mînă lungă și despuiată. RUSSO, O. 48.
      surse: DLRLC
    • 21.1. expresie A nu se mai (putea) ține pe (sau în) picioare = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Mergînd ei tot pe munte în sus, numai ce văd că de la o vreme nu să mai pot ținea-n picioare. RETEGANUL, P. III 61.
        surse: DLRLC
      • Mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare. ISPIRESCU, L. 82.
        surse: DLRLC
      • Aduc mîna să mă-nchin, Picioarele nu mă țin, Parcă nu-s făcut deplin. TEODORESCU, P. P. 302.
        surse: DLRLC
      • La forma afirmativă, în construcție cu adverbul «abia»:
        exemple
        • Te rog, privește-l, abia se ține pe picioare. DELAVRANCEA, la TDRG.
          surse: DLRLC
        • De-abia îl țineau picioarele de trudit ce era. CREANGĂ, P. 302.
          surse: DLRLC
        • Obosit și înfierbîntat cum era, de-abia se mai ținea pe picioare. SLAVICI, O. I 169.
          surse: DLRLC
    • 21.2. expresie A se ține pe loc = a nu cădea, a sta în picioare.
      exemple
      • [Pușca] mi-a ros umerile, Sabia șoldurile, Cît de-abia mă țin pe loc Și n-am parte de noroc! ALECSANDRI, P. P. 297.
        surse: DLRLC
    • 21.3. expresie A se ține în poziția de drepți.
      surse: DLRLC
  • 22. reflexiv popular (Determinat prin „mândru”, „mare”, „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ori te ții mîndră că ți-a fost Anton la congres? DAVIDOGLU, M. 16.
      surse: DLRLC
    • Multe bunuri are omul, Dar virtutea cea mai mare E să nu se ție mîndru Cu virtuțile ce are. COȘBUC, P. I 75.
      surse: DLRLC
    • eliptic cu pronunțare regională Cu ce te țîi, bade, tu? Nici frumos nu ești prea tare, Nici gazdă nu ești prea mare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 408.
      surse: DLRLC
  • 23. tranzitiv A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: domina stăpâni înfrâna attach_file 3 exemple
    exemple
    • Se uită lung la Irina, care abia își ținea lacrimile. DELAVRANCEA, H. T. 148.
      surse: DLRLC
    • Mihai-vodă... nu-și putu ține mînia și le răspunse îndată. BĂLCESCU, O. II 275.
      surse: DLRLC
    • reflexiv (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) De-abia se ține să nu râdă.
      surse: DEX '09
    • 23.1. expresie A-și ține gura (sau limba) = a se abține să vorbească.
      surse: DLRLC sinonime: tăcea attach_file 4 exemple
      exemple
      • Numai Serafim n-a putut să-și ție gura și a zis așa cam într-o doară... STĂNOIU, C. I. 132.
        surse: DLRLC
      • Să n-aibi grijă! Hai numai cu mine, și-apoi să-ți ții gura! SBIERA, P. 254.
        surse: DLRLC
      • Da mai ține-ți gura, soro, că mă dai de rușine. ALECSANDRI, T. 188.
        surse: DLRLC
      • (Cu intensificarea expresiei) Să vă țineți gura strînsă Și să tăceți ca pămîntul. TEODORESCU, P. P. 169.
        surse: DLRLC
    • 23.2. expresie A ține taina (sau secretul) sau a ține (ceva) secret = a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui.
      surse: DLRLC sinonime: ascunde attach_file 3 exemple
      exemple
      • N-am prea ținut secretul. BARANGA, I. 217.
        surse: DLRLC
      • Îl puse de se și jura... că va ține în sine taina aceasta. ISPIRESCU, U. 111.
        surse: DLRLC
      • eliptic Bărbierul... ținu o săptămînă, ținu două, ba mai ținu încă una; și să turbeze omul că nu putea spune nimănui ce văzuse el! ISPIRESCU, U. 112.
        surse: DLRLC
    • 23.3. expresie A-și ține firea = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cînd atuncea, unde nu-i vine un somn strașnic... dară tot și-au ținut firea pînă-ntr-o bucată de vreme. SBIERA, P. 59.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... se tînguia... și cît p-aci să-l biruie mîhnirea. Își ținu însă firea și căută a-și mîngîia fata care vedea că se pierde. ISPIRESCU, L. 52.
        surse: DLRLC
      • Ai noroc că eu îmi țin firea, nu mă prea tem de lup. CREANGĂ, P. 121.
        surse: DLRLC
    • 23.4. expresie A-și ține răsuflarea (sau răsuflul, sufletul).
      surse: DLRLC
    • 23.5. reflexiv (De obicei în construcții negative, urmat de un verb la conjunctiv, mai rar de o determinare introdusă prin prepoziția «de») A se stăpîni, a se abține.
      exemple
      • Se cunoștea că de-abia se ținea să nu rîdă. SADOVEANU, O. VI 246.
        surse: DLRLC
      • Doamna M... nu s-a putut ținea de rîs și s-a dus în casă. IBRĂILEANU, A. 74.
        surse: DLRLC
      • Mă țineam să nu închid ochii, ca să n-adorm. VLAHUȚĂ, O. A. 479.
        surse: DLRLC
      • eliptic Boierul... se tot sîlea ca să nu pufnească de rîs, dar... la urmă nu s-a mai putut ținea. SBIERA, P. 266.
        surse: DLRLC
      • eliptic Se mai ținu el; dară... parcă-i da cineva brînci să scoață din gură vorba. ISPIRESCU, U. 112.
        surse: DLRLC
    • 23.6. (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin prepozițiile „de”, „de la”) A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: reține attach_file un exemplu
      exemple
      • eliptic Boierii, cîți i-ai mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține, dară cum vor vedea că măria-ta vii cu puterea, îndată vor alerga și-l vor lăsa. NEGRUZZI, S. I 138.
        surse: DLRLC
  • 24. tranzitiv A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ce face cu ele [cu armele] ? – Nu face nimica. Le ține în cui, deasupra laiței unde doarme. SADOVEANU, O. VIII 254.
      surse: DLRLC
    • Copilul nu știa unde țin eu cheile de la cămară. SBIERA, P. 71.
      surse: DLRLC
    • Un gospodar se-apucase să-și facă un beci... pentru ținut zarzavaturi. ȘEZ. I 286.
      surse: DLRLC
    • 24.1. A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ouă roșii, ouă ținute. DELAVRANCEA, La TDRG.
        surse: DLRLC
    • 24.2. (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin prepoziția „pentru”) A opri, a rezerva un lucru pentru cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
    • 24.3. A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Răpede își scoase inelul din deget și i-l dădu să i-l țină. MIRONESCU, S. A. 50.
        surse: DLRLC
    • 24.4. A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Începe Toderaș a să ruga de împăratul... să nu-i țină cu puterea cornul și punga. RETEGANUL, P. II 75.
        surse: DLRLC
      • Una [dintre săbii] și-a ținut-o sieși, iar celelalte le-a dat fraților săi. RETEGANUL, P. III 69.
        surse: DLRLC
      • Unii săriră ca să ajute... pe Paris, ca să-și ție prada. ISPIRESCU, U. 10.
        surse: DLRLC
  • 25. tranzitiv A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: conserva păstra attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cărările-acelea... or ținea spre pomenire urmele mele-nsemnate. CONACHI, P. 103.
      surse: DLRLC
    • De cine doru se leagă Nu mai ține mintea-ntreagă. HODOȘ, P. P. 38.
      surse: DLRLC
    • 25.1. expresie A ține legătura cu cineva = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 25.2. expresie A ține cuiva (sau, regional, a ține pe cineva) mânie (sau pizmă, supărare, alean) = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Îl cuprinse mila de vecina lui și ar fi alergat în grabă, dacă ar fi știut că ea nu mai ține supărarea. DUNĂREANU, CH. 75.
        surse: DLRLC
      • El doară știe Că lui nu-i pot ținea mînie. COȘBUC, P. I 185.
        surse: DLRLC
      • Cîte-s de la noi la deal, Toate țin pe mine-alean. JARNÍK.BÎRSEANU, D. 68.
        surse: DLRLC
    • 25.3. expresie A ține taina (sau secretul) sau a ține (ceva) secret = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ascunde
    • 25.4. expresie A ține minte = a nu uita (ceva), a-și aminti de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aminti
    • 25.5. A nu distruge.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cruța attach_file un exemplu
      exemple
      • Tată, atîția ani l-ai ținut [pomul]... mai lasă-l, rogu-te, și anul acesta. ISPIRESCU, L. 82.
        surse: DLRLC
    • 25.6. popular A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bade, mîndrulița ta... E neagră ca și noaptea... Iubește-o, bade, ș-o ține, Că-i de gazdă, nu-i ca mine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 248.
        surse: DLRLC
      • absolut Cine iubește și ține, Să-i deie dumnezeu bine; Cine iubește și lasă, Deie-i dumnezeu pedeapsă! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 281.
        surse: DLRLC
  • 26. tranzitiv A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Asta-i sobă bătrînească... Cind se încălzește, apoi ține. SADOVEANU, O. VII 259.
      surse: DLRLC
    • 26.1. expresie A ține umbră (cuiva) = a face (un timp oarecare) umbră (cuiva).
      exemple
      • Nucii bătrîni de lîngă șură țin umbră. REBREANU, I 11.
        surse: DLRLC
    • 26.2. expresie A-i ține cuiva saț (sau, intranzitiv, de saț) sau a-și ține sațul.
      surse: DLRLC
    • 26.3. expresie A-i ține cuiva cald (sau, intranzitiv, de cald) = a încălzi pe cineva: a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 26.3.1. În noaptea asta ne vin mantăile... Am să-ți opresc și ție una. Una largă și lungă, Serdici, să-ți țină cald. SAHIA, N. 117.
        surse: DLRLC
      • 26.3.2. Cu obiele de bumbac... Că ține la ger mai cald. TEODORESCU, P. P. 474.
    • 26.4. expresie intranzitiv Nu-mi ține nici de cald, nici de rece.
      surse: DLRLC
    • 26.5. expresie intranzitiv A-i ține (cuiva) de frig = a apăra de frig.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 26.6. expresie intranzitiv A-i ține (cuiva) de foame (sau de sete) = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Trăind în lună și preocupat de abracadabrante idei generale, ce nu țin de foame... C. PETRESCU, Î. II 215.
        surse: DLRLC
    • 26.7. expresie intranzitiv A ține (cuiva) de urât = a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Nadina pofti pe Stavrat la masă, să-i mai ție de urît. REBREANU, R. II 54.
        surse: DLRLC
      • Va fi barim o slugă în curte care să ție de urît mă-sii, în lipsa lui. ISPIRESCU, L. 123.
        surse: DLRLC
      • poetic Colo sus, culcat pe-o rînă, Stă Negoiul mohorît Cu-a lui negură bătrînă Care-i ține de urît. TOPÎRCEANU, P. 133.
        surse: DLRLC
  • 27. tranzitiv A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 9 exemple
    exemple
    • A doua zi ne scoborîm în Răpciuni și ținem în sus drumul de șleau ce se așterne pe malul drept al Bistriței. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Ea nu s-au oprit, ci au tot ținut drumul înainte. SBIERA, P. 142.
      surse: DLRLC
    • Și mergea, mergea, Drumul drept ținea, Nu să mai oprea. ANT. LIT. popular I 406.
      surse: DLRLC
    • Drumul că tăia Și calea ținea, Pîn’ s-apropia. TEODORESCU, P. P. 448.
      surse: DLRLC
    • absolut [Taurul] ținea drept cătră el. RETEGANUL, P. IV 42.
      surse: DLRLC
    • reflexiv (Determinat prin „de drum”) Vezi tu drumul acesta? Tot ține-te de dînsul, nu da-n lături, că cu timpul îi ajunge la tată-tău acasă. SBIERA, P. 299.
      surse: DLRLC
    • Pe lîngă desișuri bogate, printre gropi și printre cioate, ținînd poala pădurii, drumeagul urca și cobora, ocolea la dreapta și la stînga. SADOVEANU, O. V 82.
      surse: DLRLC
    • Cei doi frați ținură înainte malul. SANDU-ALDEA, U. P. 48.
      surse: DLRLC
    • reflexiv La poalele dealului, drumul se despica în două: unul o lua peste creastă, iar altul se ținea de poală. V. ROM. februarie 1952, 98.
      surse: DLRLC
    • 27.1. prin extensiune A merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 27.2. expresie A ține dreapta (sau stânga).
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 27.4. expresie A ține rândul.
      surse: DLRLC
    • 27.5. (Construit cu pronumele personal în dativ, cu valoare de posesiv, și cu complementul «drumul») A-și continua drumul.
      exemple
      • Tinere hușean... Ia ține-ți drumul, N-apuca cîmpul, S-ajuți voinicul. TEODORESCU, P. P. 448.
        surse: DLRLC
    • 27.6. expresie învechit A ține marea sau (intranzitiv) a ține spre plina mare = a naviga în larg.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • De frică să nu cădem pe vreo stîncă despre coastă, căpitanul dete ordin să ție spre plina mare. BOLINTINEANU, O. 270.
        surse: DLRLC
      • Am trebuit să ținem marea trei zile și trei nopți. GHICA, la TDRG.
        surse: DLRLC
  • 28. tranzitiv A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păzi attach_file 2 exemple
    exemple
    • Leșii n-au ținut învoiala. DELAVRANCEA, O. II 17.
      surse: DLRLC
    • Țiganca cu surorile... izbutiră a da unele îndrumări ce avea să țină împărăteasa cînd va naște. RETEGANUL, P. II 28.
      surse: DLRLC
    • 28.1. A ține legea = a respecta preceptele religiei, a nu se abate de la prevederile ei.
      surse: DLRLC
    • 28.2. A ține post = posti
      surse: DLRLC
    • 28.3. expresie A-și ține cuvântul (sau vorba) sau (reflexiv) a se ține de cuvânt (sau de vorbă).
      surse: DLRLC
    • 28.4. expresie reflexiv A se ține de condiție.
      surse: DLRLC
    • 28.5. A cinsti (o zi de sărbătoare).
      exemple
      • Ai ținut sărbători multe și nimica n-ai lucrat. PANN, P. V. I 140.
        surse: DLRLC
    • 28.6. expresie A ține zile pentru cineva = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Mult, măicuță, te-am rugat... Să ții zile pentru mine, Ca să fiu în sat cu tine; Dar tu zile nu ținuși Și departe mă dăduși. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 174.
        surse: DLRLC
      • absolut Lunea, marțea n-am lucrat, A ținea m-am apucat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv La hramul bisericii se ținea praznicul cîte o săptămînă încheiată. CREANGĂ, A. 11.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Vinerea nu se coase, nu se croiește... se ține, în sfîrșit, ca o zi sfîntă. ȘEZ. III 200.
        surse: DLRLC
    • 28.7. reflexiv A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: persevera attach_file 3 exemple
      exemple
      • Traducătorul s-a ținut strict de text.
        surse: DLRLC
      • Petrea Voinicul s-au ținut de sfatul prietenei sale și nu s-au uitat îndărăpt. SBIERA, P. 28.
        surse: DLRLC
      • Nu știu dacă în ziua de astăzi ei se țin de postu mare și de postul Sîn-Petrului. ALECSANDRI, T. I 378.
        surse: DLRLC
      • 28.7.1. expresie intranzitiv A ține la vorba sa = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Alege-ți unul din caii iști frumoși... oricare ar fi, ți-l dau. – Nu, pe acesta-l voi – zise Făt-Frumos, ținînd la vorba lui. EMINESCU, N. 22.
          surse: DLRLC
  • 29. reflexiv intranzitiv (De obicei cu determinările „bine”, „tare”, „dârz”) A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rezista attach_file 5 exemple
    exemple
    • Apa venea tare și se izbea în pîntecele cailor cu vuiet. Caii pășeau cuminți și se țineau bine. SADOVEANU, O. I 31.
      surse: DLRLC
    • Au încercat ieșiri din împresurare, dar oștile împărăției au ținut bine. SADOVEANU, O. I 6.
      surse: DLRLC
    • Tudor cu soața lui Anița, și Mihu, și toți ceilalți răzăși au fost urgisiți și prigoniți, dar s-au ținut cu tărie. SADOVEANU, O. VII 173.
      surse: DLRLC
    • Dolheștenii de felul lor se țin cam dîrji în apărarea drepturilor. ȘEZ. IV 17.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Asta e gîndul care-l bucură, care-l ține tare. STANCU, D. 109.
      surse: DLRLC
    • 29.1. expresie reflexiv A se ține (sau, tranzitiv, a ține pe cineva) treaz = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dorința... teama... m-au ținut treaz. STANCU, D. 338.
        surse: DLRLC
    • 29.2. expresie reflexiv A se ține gata = a sta pregătit (pentru a face ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Calul îi zise: ține-te, stăpîne, gata, că iată se apropie gheonoaia. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
      • Dete poruncă fiecărei cete, care și pe unde să se țină gata. ISPIRESCU, M. V. 37.
        surse: DLRLC
    • 29.3. expresie reflexiv Ține-te (sau te ține) bine sau (intranzitiv) ține bine! formulă de îndemn și de încurajare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Acum ține-te bine și de aci înainte. ODOBESCU, S. III 63.
        surse: DLRLC
      • De-acum te ține bine, C-a să fie rău de tine! ALECSANDRI, T. 792.
        surse: DLRLC
      • Apoi, greu el înota... Voinicele, ține bine, Că eu vin, alerg la tine. ALECSANDRI, P. P. 136.
        surse: DLRLC
    • 29.4. expresie reflexiv Să se țină bine! formulă de amenințare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Să se ție bine de aici înainte țopîrlanii, am să-i calicesc pe toți. La TDRG.
        surse: DLRLC
    • 29.5. expresie A se ține drept.
      surse: DLRLC
    • 29.6. La conjunctiv persoana a 2-a singular, are valoare de imperativ impersonal și rolul stilistic de a anima narațiunea, întrerupând povestirea obiectivă și introducând stilul oral.
      exemple
      • Și tot vine, tot înoată, Dar deodată, cu ochi vii, Stă pe loc – să mi te ții! Colo, zgomotoasă gloată De copii! COȘBUC, P. I 225.
        surse: DLRLC
    • 29.7. familiar La imperativ, urmat de un substantiv, sugerează și anunță o serie neîntreruptă sau un număr mare de fapte din sfera noțiunii respective.
      exemple
      • De-acu-ncolo, țin’ te, popularitate! CARAGIALE, N. S. 23.
        surse: DLRLC
      • După aia, ține-te tămbălău trei luni de zile pe la Văcărești, pe la instrucție, pe la jurați... CARAGIALE, O. I 280.
        surse: DLRLC
      • 29.7.1. expresie Să te ții, pârleo, intensifică acțiunea exprimată de verbul propoziției pe care o însoțește.
        exemple
        • Abia mă arătam... și, să te ții pîrleo! îi sfîrîia călcîiele dinaintea feței mele. ISPIRESCU, L. 13.
          surse: DLRLC
    • 29.8. intranzitiv A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bade, unde te gătești, De murgul ți-l potcovești Cu potcoave de argint Ca să ție la fugit? ȘEZ. I 9.
        surse: DLRLC
      • Calul ține la galop.
        surse: DEX '09 DEX '98
  • 30. reflexiv tranzitiv A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Se ține încă bine moșneagul. C. PETRESCU, C. V. 104.
      surse: DLRLC
    • Te afli zdravăn, jupîn Pîrvule?... – Slava domnului, măria-ta; ne ținem și noi cum putem. ODOBESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Lume, lume... Și d-ai ținea omu-n floare, Dar de-i vine moartea, moare. TEODORESCU, P. P. 287.
      surse: DLRLC
    • 30.1. expresie A (se) ține viu (sau în viață, cu zile etc.) = a (se) menține în viață; a face să trăiască.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi attach_file 5 exemple
      exemple
      • Te minunai cum se mai ține cu viață o ființă atît de istovită și așa lipsită de hrană. La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Dar nu vedem că pre lume, elementuri războite O fac de se ține-ntreagă? CONACHI, P. 267.
        surse: DLRLC
      • Lasă-mă să beau rachiu, Că cu-atîta mă mai țiu. TEODORESCU, P. P. 330.
        surse: DLRLC
      • Acesta numai m-au mai ținut în viață și m-au mîngăiat. SBIERA, P. 229.
        surse: DLRLC
      • De aici inăinte numai cu aceste alunele... și-au ținut ea zilele. SBIERA, P. 297.
        surse: DLRLC
      • 30.1.1. Are, de obicei, valoarea unei urări.
        exemple
        • Numai sănătatea să ne-o țină bunul dumnezeu. RETEGANUL, P. III 4.
          surse: DLRLC
        • Încălecînd, pornește spre împărăție, dumnezeu să ne ție, ca cuvîntul din poveste, înainte mult mai este. CREANGĂ, P. 216.
          surse: DLRLC
        • Ține-mi, doamne, ce mi-ai dat: Voinic tînăr și curat. BIBICESCU, P. P. 29.
          surse: DLRLC
    • 30.2. reflexiv A se păstra, a se conserva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • O seminție de oameni din acest sat... spun că se trag din... Transilvania. Soiul li se ține înainte: fața gălbăgioară, ochii tulburi. ȘEZ. IV 16.
        surse: DLRLC
  • 31. tranzitiv A ocupa, a avea (un loc).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ocupa attach_file un exemplu
    exemple
    • Loc puțin eu țiu în lume, Rău puțin eu pot să fac. BOLINTINEANU, O. 57.
      surse: DLRLC
    • 31.1. expresie A ține loc de... = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Gîtul unui clondir, ce ținea loc de sfeșnic. EMINESCU, N. 41.
        surse: DLRLC
      • Partea cămeșii de pe umăr ce ține loc altiței. ȘEZ. III 84.
        surse: DLRLC
  • 32. tranzitiv A stăpâni (un loc).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: stăpâni
    • 32.1. A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Armata grecească pornește spre Slatina ca să ție valea Oltului în contra lui Hagi-Ahmet-aga, venit cu oștire din Vidin. GHICA, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Să ținem codrii și valea Noi vitejii amîndoi. La neferi să-nchidem calea, Să dăm groaza prin ciocoi. ALECSANDRI, P. I 63.
        surse: DLRLC
  • 33. tranzitiv A avea (pe cineva) în serviciul său.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Fa, Oană, pe tine te ține degeaba la curte. DELAVRANCEA, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • Atuncea și eu oi fi boieri și mi-oi ținea și eu porcari ca să-mi pască turmele de porci. SBIERA, P. 251.
      surse: DLRLC
    • Ea ține oameni cari să i le păzească un an. EMINESCU, N. 18.
      surse: DLRLC
  • 34. tranzitiv A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mă rog, cine ține poștele? ALECSANDRI, T. 397.
      surse: DLRLC
    • Nimenea s-adevăra Să se ducă să-l aducă, Făr’ de numai trei beșlii, Care țin raiaua-n Dii. TEODORESCU, P. P. 606.
      surse: DLRLC
    • metaforic Filomele-i țin orchestrul. EMINESCU, O. I 100.
      surse: DLRLC
    • 34.1. expresie A ține casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 34.2. expresie A ține socotelile = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 34.3. expresie A ține socoteală (sau seama) de ceva (sau de cineva) sau a ține în socoteală (sau în seamă) ceva (sau pe cineva) = a lua în considerație, a nu trece cu vederea.
      surse: DLRLC sinonime: respecta attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cînd îi sărea țandăra, nu mai ținea în samă nimic. SADOVEANU, O. VI 207.
        surse: DLRLC
      • Ei nu i-au ținut vorba-n samă. SBIERA, P. 11.
        surse: DLRLC
      • Așa-i că, dacă n-am ținut samă de vorbele lui, am ajuns slugă la dîrloagă? CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
    • 34.4. expresie A ține cont (de ceva).
      surse: DLRLC
    • 34.5. expresie A ține registrele (sau catastifele) = a fi însărcinat cu evidența registrelor.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
  • 35. tranzitiv A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: poseda attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ține păsări.
      surse: DLRLC
    • Ian du-te afară de prinde păunul acela, căci, cîtu-i de frumos, tot de-a dragul să-l ții la curte. SBIERA, P. 33.
      surse: DLRLC
  • 36. tranzitiv A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deține attach_file 3 exemple
    exemple
    • Negustori care umblau prin țară îmi spuseră că ține un han în București. SADOVEANU, O. I 424.
      surse: DLRLC
    • O doamnă bătrînă, care ascultase cu cea mai evlavioasă atenție, făcu ochii mari și întrebă cu o comică mirare: – Da bine, maică, omul ăsta ține și pension de fete? VLAHUȚĂ, O. A. III 9.
      surse: DLRLC
    • Nu cumva a ținut vreodată tatăl d-tale orîndă în sat, undeva? CREANGĂ, P. 129.
      surse: DLRLC
  • 37. tranzitiv popular A avea de vânzare (o marfă în prăvălie).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Mîndruța peste punte... Ține rachiu de frunte. BIBICESCU, P. P. 194.
      surse: DLRLC
  • 38. tranzitiv A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Feciorii să însurau îndată ce chibzuiau că pot ținea casă. RETEGANUL, P. V 81.
      surse: DLRLC
    • Cu mica leafă ce avea... își ținea casa. NEGRUZZI, S. I 333.
      surse: DLRLC
    • Da cu bani de pe hoție Eu țin curte și moșie. ȘEZ. I 140.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 38.2. expresie reflexiv pasiv Boieria și prostia cu mare cheltuială se țin (una pentru pretențiile pe care le creează, cealaltă pentru pagubele pe care le pricinuiește).
      surse: DLRLC
    • 38.3. expresie A ține casă (cu cineva) = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: conviețui
    • 38.4. expresie A ține casă mare = a duce trai bogat, luxos.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 38.5. expresie A ține casă (sau masă) deschisă = a primi bucuros și des mulți oaspeți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 38.6. expresie A-și ține rangul = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 38.7. A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întreține attach_file 4 exemple
      exemple
      • Dar ce soartă, Luminițo, cînd ți-e tot părul alb... să te țină copiii! C. PETRESCU, Î. II 239.
        surse: DLRLC
      • Pe cioban și pe baba lui să-i țină împărăția cu toate cele trebuincioase. RETEGANUL, P. III 7.
        surse: DLRLC
      • Eu cred că tocmai acum ești bun de însurat, pentru că ai cu ce să ții nevasta și copiii. CREANGĂ, P. 154.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Cum crezi că se ține o femeie ca nevastă-ta? CAMIL PETRESCU, U. N. 41.
        surse: DLRLC
      • 38.7.1. expresie A ține (pe cineva) la școală (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 38.8. tranzitiv reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „cu”) A (se) hrăni.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: hrăni attach_file 4 exemple
      exemple
      • Rău v-a mai ținut de ovăz cine v-a avut. SEVASTOS, N. 317.
        surse: DLRLC
      • Să-mi ții nevăstuica bine, Cu pîne și cu masline. SEVASTOS C. 249.
        surse: DLRLC
      • Cucule, vin lîngă mine, Că mă giur să te țin bine, Cu vin dulce, strecurat. ALECSANDRI, P. P. 299.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Fetele care-s mărețe Nu se țin cu corobețe (= mere pădurețe), Ci se țin cu miez de mac Și cu buze de diac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 432.
        surse: DLRLC
      • 38.8.1. expresie reflexiv A-și ține capul (sau viața, zilele, sufletul) cu... = a se hrăni, a trăi cu...
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 38.9. reflexiv A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi attach_file 4 exemple
      exemple
      • Cară-te de-aici, mergi în lume și te ține cum poți. RETEGANUL, P. V 45.
        surse: DLRLC
      • Părinții mei, oameni de jos, se țineau cu o livede mică de măslini. CARAGIALE, P. 68.
        surse: DLRLC
      • Ei avea o casă de copii, dară se ținea hăt binișor, pentrucă cu toții erau harnici. SBIERA, P. 251.
        surse: DLRLC
      • Eu mai bine m-oi ținea Cu hrana ce mi-a plăcea. ALECSANDRI, P. P. 299.
        surse: DLRLC
  • 39. tranzitiv A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îngriji attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mîndruliță, Mă jur p-astă cruciuliță Să te țin ca un bădiță! ALECSANDRI, P. I 5.
      surse: DLRLC
    • Și-l țineam ca pe-un puiuț, Și-l iubeam ca pe-un drăguț. HODOȘ, P. P. 121.
      surse: DLRLC
    • Rado, Rădișoară... Ia-mă tu pe mine, Că te-oi ținea bine. ALECSANDRI, P. P. 121.
      surse: DLRLC
    • 39.1. expresie A ține pe cineva ca pe (sau în) palmă = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bărbatul își iubea nevasta, încît o ținea ziua și noaptea numai în palme și îi făcea toate voile. POPESCU, B. IV 95.
        surse: DLRLC
      • Pentru că mi-ai curățit casa de draci, am să te țin ca pe palmă. CREANGĂ, P. 307.
        surse: DLRLC
    • 39.2. expresie A ține bine = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • La Brustureni... ea găsi... o grădină bine ținută, cu o florărie. NEGRUZZI, S. I 109.
        surse: DLRLC
  • 40. tranzitiv popular A fi căsătorit cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Nenea Sorean e băiatu lui unchiu-meu, Voinea Militaru, care o ține pe tușa Sorana. STANCU, D. 46.
      surse: DLRLC
    • Cumnatul său... ținea pe sora lui cea mai mare. RETEGANUL, P. III 45.
      surse: DLRLC
    • 40.1. expresie A ține casă (cu cineva) = a fi căsătorit (cu cineva); a trăi (cu cineva) în căsnicie.
      exemple
      • Ba zău, încă mă mier c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118.
        surse: DLRLC
      • Ba, pe Vidra nu ți-oi da Pîn-ce capul sus mi-a sta, Că mi-a dat-o soacra mea Ca să țin casă cu ea. ALECSANDRI, P. P. 99.
        surse: DLRLC
    • 40.2. (Construit cu dativul pronumelui) A avea un amant.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pahon nu s-a mai însurat în veci, ci-și ținea numai găzdoaie. RETEGANUL, P. V 15.
        surse: DLRLC
      • Eu nu sînt învățată Ca să-mi țiu drăguț pe plată! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 243.
        surse: DLRLC
    • 40.3. reflexiv reciproc A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Are ea un vecin cu care se ține, unul Marinache Piele. STANCU, D. 13.
        surse: DLRLC
      • A scăpat, nu știi cui, vorba... că domnul Teodoru se ține cu nepoata. PAS, Z. I 111.
        surse: DLRLC
      • Și spun așa, că s-a ținut cu văduva din casa aceea. COȘBUC, P. I 243.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Uneori întunecimea nu ține decît cîteva clipe. BOGZA, C. O. 237.
      surse: DLRLC
    • Gerul ținea de patru săptămîni... și nici gînd să se mai înmoaie. REBREANU, R. I 233.
      surse: DLRLC
    • A ținut veselia trei zile și trei nopți și mai ține și astăzi, dacă nu cumva s-o fi sfîrșit. CREANGĂ, P. 102.
      surse: DLRLC
    • Dragostea noastră cea bună Nu ținu mai mult de-o lună. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv factitiv rar Soare, soare, sfinte soare, Ține, ține ziua mare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 121.
      surse: DLRLC
    • 41.1. (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ajunge attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu mult i-au ținut cracul acela de lemne care-l tăiase. SBIERA, P. 286.
        surse: DLRLC
  • 42. tranzitiv (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Tusea îl apucă mai des și-l ține mai mult. DELAVRANCEA, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • El i-a răspuns că tare i-i rău, și de l-a ținea mult așa, apoi... trebuie să moară. SBIERA, P. 131.
      surse: DLRLC
    • Cînd ți-o fi pîinea mai bună, Să te ție boala-o lună. BIBICESCU, P. P. 145.
      surse: DLRLC
  • 43. intranzitiv A se întinde, a se prelungi (într-o direcție).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cît ținu antretul birtului de lung, auzii în urma lor numai un rîs și un chicot. GANE, N. III 102.
      surse: DLRLC
    • A fost o țară făloasă, care ținea o mie de mii de pași împrejur. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • Cît ține răsăritul se-nalț-un munte mare. EMINESCU, O. IV 129.
      surse: DLRLC
  • 44. tranzitiv (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Gheonoaia de bucurie ținu masa trei zile. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • 44.1. expresie A o ține numai (sau tot) o (sau într-o) fugă (ori o gură, un plâns etc.) sau a ține fuga (ori plânsul, gura etc.) întruna (sau tot una) = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Pînă la miezul nopții ținu tot un plîns. RETEGANUL, P. I 53.
        surse: DLRLC
      • Hargatul... a ținut tot o fugă pînă acasă. SBIERA, P. 239.
        surse: DLRLC
      • Boierul... se azvîrle pe-un cal și ține numai o fugă, pînă pe lanuri. CREANGĂ, P. 159.
        surse: DLRLC
      • Trîntitura... produce o durere așa de mare, că cel bolnav numai o gură ține. ȘEZ. I 252.
        surse: DLRLC
    • 44.2. expresie A (o) ține înainte (sau întruna) că... = a susține cu tărie, cu insistență că...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: susține attach_file 2 exemple
      exemple
      • Tu s-o ții înainte că (soarele) de la apus răsare. RETEGANUL, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Ceilalți zei țineau într-una ba că uneia, ba că celeilalte se cuvine mărul. ISPIRESCU, U. 7.
        surse: DLRLC
    • 44.3. expresie A o ține (una și) bună.
      surse: DLRLC
    • 44.4. expresie A (o) ține (tot) una (cu...) = a nu se opri (din...), a continua (să...).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: continua attach_file 2 exemple
      exemple
      • Afară ninsoarea o ținea una. CONTEMPORANUL, VII 144.
        surse: DLRLC
      • De trei zile o țin totuna cu mesele și cu lăutarii. ALECSANDRI, T. 552.
        surse: DLRLC
    • 44.5. expresie A ține pasul cu cineva.
      surse: DLRLC
    • 44.6. expresie A ține pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Avea rochii pe care le modifica mereu, să țină pasul vremii. PAS, Z. I 90.
        surse: DLRLC
    • 44.7. expresie A(-i) ține (cuiva) isonul (sau hangul (1.) (2.) (3.)).
      surse: DLRLC
    • 44.8. expresie A o ține drug (înainte).
      surse: DLRLC
    • 44.9. (Cu determinări introduse prin locuțiunile „tot în...” sau „numai în...”) A nu mai slăbi pe cineva cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mă ține neamțul numai în telegrame. C. PETRESCU, Î. I 8.
        surse: DLRLC
      • Îi ieși iar înainte cu paharul plin și tot într-o cinste l-o ținut pănă-n noapte. ȘEZ. I 206.
        surse: DLRLC
  • 45. tranzitiv În locuțiuni verbale; cu sensul dat de determinări:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 45.1. A ține o vorbire (sau un discurs, un cuvânt) = a cuvânta unui auditoriu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuvânta vorbi attach_file 2 exemple
      exemple
      • Arhimandritul Pafnutie ținu cuvînt pentru dragoste. STĂNOIU, C. I 221.
        surse: DLRLC
      • Comandantul... ține un cuvînt de laudă și mulțumire pentru modul binevoitor și călduros cu care am fost primiți. BART, S. M. 28.
        surse: DLRLC
    • 45.2. A ține judecată = judeca
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dar noaptea se trezește și ține judecată. EMINESCU, O. I 96.
        surse: DLRLC
    • 45.3. A ține sfat = a se sfătui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: delibera attach_file 3 exemple
      exemple
      • Sătenii... ținură sfat în ascuns. RETEGANUL, P. I 8.
        surse: DLRLC
      • Sfetnici și filozofi au stătut Și sfat au ținut. TEODORESCU, P. P. 163.
        surse: DLRLC
      • figurat Florile... ținură sfat lung, cum să fie luminile hainei de mireasă. EMINESCU, N. 29.
        surse: DLRLC
    • 45.4. A ține luptă (sau război, bătălie, foc) = a se lupta, a se război cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Stau cătanele să țină luptă dreaptă cu Trifon. RETEGANUL, P. I 10.
        surse: DLRLC
      • Huniad, cu unguri și cu romîni, au ținut o bătălie cruntă cu sultanul Amurat. BĂLCESCU, O. I 26.
        surse: DLRLC
      • Ș-apoi... mergem amîndoi Să ținem un crunt război! TEODORESCU, P. P. 112.
        surse: DLRLC
    • 45.5. A ține strajă = a sta de strajă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: străjui attach_file un exemplu
      exemple
      • Luna blîndă ține strajă. EMINESCU, O. I 103.
        surse: DLRLC
    • 45.6. expresie A ține o adunare (sau o ședință etc.) = a se întruni (într-o ședință etc.).
      exemple
      • În orice caz, socotesc că va trebui să ținem o adunare cu poporul. VORNIC, P. 155.
        surse: DLRLC
    • 45.7. expresie A ține divan.
      surse: DLRLC
    • 45.8. A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suplini înlocui
  • 46. tranzitiv reflexiv popular A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 9 exemple
    exemple
    • Ce, dumneata ești mai tînăr decît moș Neculai? Eu te țineam mai în vîrstă. SADOVEANU, O. V 476.
      surse: DLRLC
    • Tu ești fiul meu pe care toată lumea îl ține de pierdut. ISPIRESCU; L. 301.
      surse: DLRLC
    • Țin ei de ocară... numirea de valah, nevrînd a fi chemați altfel decît romîni. BĂLCESCU, O. II 176.
      surse: DLRLC
    • Să știi, Feciori de domni să ne ții, De domni și de împărați. TEODORESCU, P. P. 104.
      surse: DLRLC
    • Nici nu se mai ține rudă cu el. STANCU, D. 115.
      surse: DLRLC
    • Se ținea fiecare a fi cea mai frumoasă. ISPIRESCU, U. 6.
      surse: DLRLC
    • Ba nu, prietene, zise cel cu două pîini; eu nu mă țin că mi-ai făcut parte dreaptă. CREANGĂ, A. 145.
      surse: DLRLC
    • Nu înțelegeam nimic, eu, care mă țineam că știu ceva. NEGRUZZI, S. I 6.
      surse: DLRLC
    • eliptic Nu-i frumos cine se ține, Ci-i frumos cui îi stă bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375.
      surse: DLRLC
    • 46.1. expresie tranzitiv A ține (pe cineva) de rău = a certa (pe cineva).
      exemple
      • Pentru orice rea purtare nimeni nu-l ținea de rău. PANN, P. V. II 5.
        surse: DLRLC
      • Măi bădiță Gheorghieș, und’ te duci și cui mă lași... – Puică, pentru dumnezeu, Nu mă mai ținea de rău, Tu rămîi în satul tău. ȘEZ. I 73.
        surse: DLRLC
    • 46.2. expresie reflexiv A se ține (sau, intranzitiv, a-și ține) cu bănat = a încerca un sentiment de părere de rău, a-și aduce o imputare, a-și face o mustrare.
      exemple
      • Moșneagul se gîndea să-i tragă un pui de bate... da mai pe urmă... ș-o zis: dă... îmi țin și eu cu banat. ȘEZ. II 153.
        surse: DLRLC
      • Iar d-voastră nu vă țineți cu banat, Că al nostru... împarat Pe aicea a mai umblat. ȘEZ. III 42.
        surse: DLRLC
  • 47. tranzitiv popular A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: costa attach_file 4 exemple
    exemple
    • Cojocarul zgîrcit se bucură în taină că pomelnicul lui numai cu două nume... îl ținea mai ieftin decît pe toți ceilalți. GALACTION, O. I 278.
      surse: DLRLC
    • Ne făceam teatru la noi acasă... Rîdeam sănătos și nu ne ținea nici o cheltuială. STĂNOIU, C. I. 120.
      surse: DLRLC
    • Doresc... să văz... măcar un măr din acest pom, care m-a ținut atîta sumă de bani. ISPIRESCU, L. 81.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Care vrea să zică curcanu ista ține pînă acuma 696 lei? ALECSANDRI, T. 213.
      surse: DLRLC

etimologie:

țiu (interj.) țiu-țiu adesea repetat

  • 1. Cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Țiu, țiu, țiu, murgule, zboară Pîn’ la verde dumbrăvioară. ALECSANDRI, P. P. 248.
      surse: DLRLC

etimologie:

țiu (unealtă) regional

  • 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Un fel de topor.
      surse: DLRLC
  • 3. Târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiunea pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: târnăcop

etimologie: