5 definiții pentru șutitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUTITÓR, -OÁRE, șutitori, -oare, s. m. și f. (Arg.) Hoț (1). – Șuti + suf. -tor.

șutitor, ~oare smf [At: BL II, 190 / Pl: ~i, ~oare / E: șuti1 + -tor] (Arg) Hoț (1).

ȘUTITÓR, -OÁRE, șutitori, -oare, s. m. și f. (Arg.) Hoț (1). – Șuti + suf. -tor..


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: șutitor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șutitor
  • șutitorul
  • șutitoru‑
plural
  • șutitori
  • șutitorii
genitiv-dativ singular
  • șutitor
  • șutitorului
plural
  • șutitori
  • șutitorilor
vocativ singular
  • șutitorule
plural
  • șutitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șutitor, -oare șutitoare

etimologie:

  • Șuti + sufix -tor..
    surse: DEX '09 DEX '98