2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUTÉR s. m. v. șutor.

șuter sm [At: DLR / V: ~tor / Pl: ~i / E: fr shooteur] (Spt) Cel care șutează.

ȘUTÉR, șuteri, s. m. Sportiv care șutează. [Var.: șutór s. m.] – Din fr. shooteur.

ȘUTÉR s.m. (Rar) Jucător care șutează. [Var. șutor s.m. / < engl. shooter].

ȘUTÉR s. m. sportiv care șutează. (< engl. shooter)

șutér s. m. (sport) Sportiv care șutează bine la poartă ◊ „Un șuteur care vine din spate, M. I.B. 28 II 84 p. 3. ◊ „[...] eficiența în atac a șuterilor [...]” R.l. 13 VIII 84 p. 5 [scris și șuteur] (din engl. shooter, fr. shooteur; DEX, DN3)

ȘUTÉR ~i m. rar Sportiv specializat în șuturi. /<fr. shooteur

ȘUTÓR, șutori, s. m. Sportiv care șutează. [Var.: șutér s. m.] – Din fr. shooteur.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!șutór (rar) s. m., pl. șutóri

Intrare: șuter
șuter
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șutor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șutor
  • șutorul
  • șutoru‑
plural
  • șutori
  • șutorii
genitiv-dativ singular
  • șutor
  • șutorului
plural
  • șutori
  • șutorilor
vocativ singular
  • șutorule
plural
  • șutorilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuter
  • șuterul
  • șuteru‑
plural
  • șuteri
  • șuterii
genitiv-dativ singular
  • șuter
  • șuterului
plural
  • șuteri
  • șuterilor
vocativ singular
  • șuterule
  • șutere
plural
  • șuterilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șutor șuter

  • 1. Sportiv care șutează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: