5 definiții pentru șugă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șu sf [At: TDRG / Pl: ? / E: bg шуга, srb šuga „scabie”] 1 (Reg) Boală a oilor nedefinită mai îndeaproape. 2 (Reg; îe) A se ține ~ (de cineva) A se ține scai (de cineva). 3 (Reg; adesea întărit prin „rea”) Belea (1). 4 (Mun; fig) Grup de copii nebunatici.

șúgă f., pl. ĭ (bg. sîrb. šuga, rîĭe). Pop. Șugă rea, belea, neajuns, suferință (de ex., războĭu, beția).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘÚGĂ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.

șu s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. ÎNCURCĂTURA. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șúgă, șúgi, s.f. (reg.) 1. boală a oilor. 2. belea, necaz, nenorocire. 3. (fig.) grup de copii nebunatici.

Intrare: șugă
substantiv feminin (F47)
Surse flexiune: DAR, Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șu
  • șuga
plural
  • șugi
  • șugile
genitiv-dativ singular
  • șugi
  • șugii
plural
  • șugi
  • șugilor
vocativ singular
plural