2 intrări

17 definiții

ȘUȘANEÁ2, șușanele, s. f. Spectacol (de varietăți) cu numere improvizate, de calitate discutabilă, atât în privința programului cât și a interpretării. ♦ Aranjament în vederea obținerii unor profituri. – Cf. tc. șișãne.

ȘUȘANEÁ1, șușanele, s. f. (Fam.) Pușcă lungă arnăuțească. – Din tc. șișane, șeș-hane.

ȘUȘANEÁ2, șușanele, s. f. Spectacol (de varietăți) cu numere improvizate, de calitate discutabilă, atât în privința programului cât și a interpretării. – Cf. tc. șișāne.

ȘUȘANEÁ1, șușanele, s. f. (Înv.) Pușcă lungă arnăuțească. – Din tc. șișane, șeș-hane.

ȘUȘANEÁ, șușanele, s. f. (Învechit) Pușcă lungă arnăuțească. Deasupra vetriței se încrucișau o șușanea și o sabie încovoiată, înflorite cu argint, după moda armurierilor de la Damasc. SADOVEANU, O. E. 35. Ia-ți șușaneaua și pistoalele și hai prin pădure să-l căutăm pe Miai. CAMIL PETRESCU, O. I 133. Arnăuți cu șușanele Cu argint pe la oțele. ALECSANDRI, P. P. 180. – Variante: șișaneá (GHICA S. 264), șișineá (FILIMON, C. 271) s. f.

șușaneá (fam.) s. f., art. șușaneáua, g.-d. art. șușanélei; pl. șușanéle, art. șușanélele

șușaneá (pușcă, spectacol) s. f., art. șușaneáua, g.-d. art. șușanélei; pl. șușanéle

ȘUȘANEÁ ~éle f. înv. Pușcă purtată de arnăuți. /<turc. șeșane, șeșhame

șușaneà f. V. șișanea: încărca o șușanea POP.

ȘIȘANEÁ s. f. v. șușanea.

ȘIȘINEÁ s. f. v. șușanea.

șișaneá (-éle), s. f. – Muschetă. – Var. șușanea. Tc. (per.) șeșhane (Șeineanu, II, 338; Lokotsch 1864), cf. ngr. σισανές, bg. šišane. Sec. XVIII, înv.

șișaneá, șișanéle, s.f. (înv. și reg.) pușcă lungă arnăuțească.

șișaneà f. pușcă lungă arnăuțească: trei-patru șișanele totdeauna încărcate până la gură GHICA. [Turc. ȘEȘANÈ, lit. șase țevi].

șișaneá f., pl. ele (turc. șeșané, d. pers. šeš-hane, carabină cu țeava în șase ghinturĭ; ngr. sisanés, alb. bg. šišané, sîrb. šešana. V. cherhana). Vechĭ. Pușcă lungă arnăuțească. – Și șișinea (Munt.) și șușanea (Mold.). Vechĭ și șișh- La Beld. 527 și 2759 sish-.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

șușanea, șușanele s. f. (peior.) spectacol de proastă calitate

Intrare: șușanea (spectacol)
șușanea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șușanea
  • șușaneaua
plural
  • șușanele
  • șușanelele
genitiv-dativ singular
  • șușanele
  • șușanelei
plural
  • șușanele
  • șușanelelor
vocativ singular
plural
Intrare: șușanea (pușcă)
șușanea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șușanea
  • șușaneaua
plural
  • șușanele
  • șușanelele
genitiv-dativ singular
  • șușanele
  • șușanelei
plural
  • șușanele
  • șușanelelor
vocativ singular
plural
șișanea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șișanea
  • șișaneaua
plural
  • șișanele
  • șișanelele
genitiv-dativ singular
  • șișanele
  • șișanelei
plural
  • șișanele
  • șișanelelor
vocativ singular
plural
șișinea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șișinea
  • șișineaua
plural
  • șișinele
  • șișinelele
genitiv-dativ singular
  • șișinele
  • șișinelei
plural
  • șișinele
  • șișinelelor
vocativ singular
plural

șușanea (pușcă) șișanea șișinea

  • 1. familiar Pușcă lungă arnăuțească.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Deasupra vetriței se încrucișau o șușanea și o sabie încovoiată, înflorite cu argint, după moda armurierilor de la Damasc. SADOVEANU, O. E. 35.
      surse: DLRLC
    • Ia-ți șușaneaua și pistoalele și hai prin pădure să-l căutăm pe Miai. CAMIL PETRESCU, O. I 133.
      surse: DLRLC
    • Arnăuți cu șușanele Cu argint pe la oțele. ALECSANDRI, P. P. 180.
      surse: DLRLC

etimologie:

șușanea (spectacol)

  • 1. Spectacol (de varietăți) cu numere improvizate, de calitate discutabilă, atât în privința programului cât și a interpretării.
    surse: DEX '09
    • 1.1. Aranjament în vederea obținerii unor profituri.
      surse: DEX '09

etimologie: