2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștrefui2 v vz ștrăifui

ȘTREFUÍ, ștrefuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A amenda. (Refl. pas.) Să se ștrefuiască pentru fiecare rînd cu cîte lei nouă. I. IONESCU, M. 203.

ȘTREFUÍ, ștrefuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A amenda. – Din ștreaf (= ștraf).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ȘTREFUÍRE s. f. v. ȘTREFUI. [DLRM]

Intrare: ștrefuire
ștrefuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștrefuire
  • ștrefuirea
plural
  • ștrefuiri
  • ștrefuirile
genitiv-dativ singular
  • ștrefuiri
  • ștrefuirii
plural
  • ștrefuiri
  • ștrefuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ștrefui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ștrefui
  • ștrefuire
  • ștrefuit
  • ștrefuitu‑
  • ștrefuind
  • ștrefuindu‑
singular plural
  • ștrefuiește
  • ștrefuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ștrefuiesc
(să)
  • ștrefuiesc
  • ștrefuiam
  • ștrefuii
  • ștrefuisem
a II-a (tu)
  • ștrefuiești
(să)
  • ștrefuiești
  • ștrefuiai
  • ștrefuiși
  • ștrefuiseși
a III-a (el, ea)
  • ștrefuiește
(să)
  • ștrefuiască
  • ștrefuia
  • ștrefui
  • ștrefuise
plural I (noi)
  • ștrefuim
(să)
  • ștrefuim
  • ștrefuiam
  • ștrefuirăm
  • ștrefuiserăm
  • ștrefuisem
a II-a (voi)
  • ștrefuiți
(să)
  • ștrefuiți
  • ștrefuiați
  • ștrefuirăți
  • ștrefuiserăți
  • ștrefuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ștrefuiesc
(să)
  • ștrefuiască
  • ștrefuiau
  • ștrefui
  • ștrefuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ștrefui

etimologie:

  • ștreaf (= ștraf).
    surse: DLRM