2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștrăfui2 vt [At: GLOSAR REG. / Pzi: ? / E: nct] (Reg) A consuma (ceva) fără chibzuință Si: a irosi.

ștrăfui1 vt [At: I. IONESCU, M. 203 / V: (îvp) ~ref~, ~rof~ / Pzi: ~esc / E: ștraf1 + -ui cf ger strafen] 1 (Îvp) A amenda1. 2 (Reg) A pedepsi.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTRĂFUÍ vb. v. amenda, penaliza.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștrăfuí1, ștrăfuiésc, vb. IV (reg.) 1. (înv. și reg.) a amenda. 2. (reg.) a pedepsi.

ștrăfuí2, ștrăfuiésc, vb. IV (reg.) 1. (reg.) a irosi, a consuma fără chibzuință.

Intrare: ștrăfuit
ștrăfuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștrăfuit
  • ștrăfuitul
  • ștrăfuitu‑
  • ștrăfui
  • ștrăfuita
plural
  • ștrăfuiți
  • ștrăfuiții
  • ștrăfuite
  • ștrăfuitele
genitiv-dativ singular
  • ștrăfuit
  • ștrăfuitului
  • ștrăfuite
  • ștrăfuitei
plural
  • ștrăfuiți
  • ștrăfuiților
  • ștrăfuite
  • ștrăfuitelor
vocativ singular
plural
ștrăfuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștrăfuire
  • ștrăfuirea
plural
  • ștrăfuiri
  • ștrăfuirile
genitiv-dativ singular
  • ștrăfuiri
  • ștrăfuirii
plural
  • ștrăfuiri
  • ștrăfuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ștrăfui
verb (VT408)
Surse flexiune: DAR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ștrăfui
  • ștrăfuire
  • ștrăfuit
  • ștrăfuitu‑
  • ștrăfuind
  • ștrăfuindu‑
singular plural
  • ștrăfuiește
  • ștrăfuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ștrăfuiesc
(să)
  • ștrăfuiesc
  • ștrăfuiam
  • ștrăfuii
  • ștrăfuisem
a II-a (tu)
  • ștrăfuiești
(să)
  • ștrăfuiești
  • ștrăfuiai
  • ștrăfuiși
  • ștrăfuiseși
a III-a (el, ea)
  • ștrăfuiește
(să)
  • ștrăfuiască
  • ștrăfuia
  • ștrăfui
  • ștrăfuise
plural I (noi)
  • ștrăfuim
(să)
  • ștrăfuim
  • ștrăfuiam
  • ștrăfuirăm
  • ștrăfuiserăm
  • ștrăfuisem
a II-a (voi)
  • ștrăfuiți
(să)
  • ștrăfuiți
  • ștrăfuiați
  • ștrăfuirăți
  • ștrăfuiserăți
  • ștrăfuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ștrăfuiesc
(să)
  • ștrăfuiască
  • ștrăfuiau
  • ștrăfui
  • ștrăfuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)