2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

știorlâcăi vi [At: CIAUȘANU, V. 201 / V: (reg) ~olic~ (Pzi: ~licăi) / Pzi: ~esc / E: pbl fo] (Olt) 1 (D. păsări) A ciripi (1). 2 (Fig; d. copii) A gânguri (2).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTIORLÂCĂÍ vb. v. ciripi, gânguri, pirui.

știorlîcăi vb. v. CIRIPI. GÎNGURI. PIRUI.

Intrare: știorlâcăire
știorlâcăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știorlâcăire
  • știorlâcăirea
plural
  • știorlâcăiri
  • știorlâcăirile
genitiv-dativ singular
  • știorlâcăiri
  • știorlâcăirii
plural
  • știorlâcăiri
  • știorlâcăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: știorlâcăi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • știorlâcăi
  • știorlâcăire
  • știorlâcăit
  • știorlâcăitu‑
  • știorlâcăind
  • știorlâcăindu‑
singular plural
  • știorlâcăiește
  • știorlâcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • știorlâcăiesc
(să)
  • știorlâcăiesc
  • știorlâcăiam
  • știorlâcăii
  • știorlâcăisem
a II-a (tu)
  • știorlâcăiești
(să)
  • știorlâcăiești
  • știorlâcăiai
  • știorlâcăiși
  • știorlâcăiseși
a III-a (el, ea)
  • știorlâcăiește
(să)
  • știorlâcăiască
  • știorlâcăia
  • știorlâcăi
  • știorlâcăise
plural I (noi)
  • știorlâcăim
(să)
  • știorlâcăim
  • știorlâcăiam
  • știorlâcăirăm
  • știorlâcăiserăm
  • știorlâcăisem
a II-a (voi)
  • știorlâcăiți
(să)
  • știorlâcăiți
  • știorlâcăiați
  • știorlâcăirăți
  • știorlâcăiserăți
  • știorlâcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • știorlâcăiesc
(să)
  • știorlâcăiască
  • știorlâcăiau
  • știorlâcăi
  • știorlâcăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)