2 intrări

O definiție


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

științá, științéz, vb. I (înv.) a înștiința.

Intrare: științare
științare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • științare
  • științarea
plural
  • științări
  • științările
genitiv-dativ singular
  • științări
  • științării
plural
  • științări
  • științărilor
vocativ singular
plural
Intrare: știința
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • știința
  • științare
  • științat
  • științatu‑
  • științând
  • științându‑
singular plural
  • științea
  • științați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • științez
(să)
  • științez
  • științam
  • științai
  • științasem
a II-a (tu)
  • științezi
(să)
  • științezi
  • științai
  • științași
  • științaseși
a III-a (el, ea)
  • științea
(să)
  • științeze
  • știința
  • știință
  • științase
plural I (noi)
  • științăm
(să)
  • științăm
  • științam
  • științarăm
  • științaserăm
  • științasem
a II-a (voi)
  • științați
(să)
  • științați
  • științați
  • științarăți
  • științaserăți
  • științaseți
a III-a (ei, ele)
  • științea
(să)
  • științeze
  • științau
  • știința
  • științaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)