3 definiții pentru ștearț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștearț, V. șterț.

șterț n., pl. urĭ (germ. sterz, coadă, mîner, toartă). Trans. Lopățica cu care se amestecă jintița în căldare (numită tăŭjar la R. S. și ștircă la Hațeg). Ghĭoagă (V. melesteŭ). Lampă de umblat pin mină (numită și ștearț). V. opaiță.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șteárț (-érțuri), s. n.1. Candelă de seu. – 2. Lampă de miner. – 3. Sucitor, vergea. – Var. șterț, Olt. ștircă. Probabil din germ. Sterz „coadă”, cu sensul special de „mîner” (Tiktin). Nu se folosește în Munt.

Intrare: ștearț
substantiv neutru (N24)
Pluralul șterțuri nu pare corect.
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștea
  • ștearțul
  • ștearțu‑
plural
  • ștearțuri
  • ștearțurile
genitiv-dativ singular
  • ștea
  • ștearțului
plural
  • ștearțuri
  • ștearțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)