2 definiții pentru șpontui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șpontui vt [At: ARVINTE, TERM. 169 / Pzi: ~esc / E: șpont2 + -ui cf ger spunden] (Reg; c. i. tablele unei plute) A îmbina cu ajutorul șponturilor2 (2).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șpontuí, șpontuiésc, vb. IV (reg.; despre tablele unei plute) a îmbina cu ajutorul șponturilor tablelor plutelor.

Intrare: șpontui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șpontui
  • șpontuire
  • șpontuit
  • șpontuitu‑
  • șpontuind
  • șpontuindu‑
singular plural
  • șpontuiește
  • șpontuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șpontuiesc
(să)
  • șpontuiesc
  • șpontuiam
  • șpontuii
  • șpontuisem
a II-a (tu)
  • șpontuiești
(să)
  • șpontuiești
  • șpontuiai
  • șpontuiși
  • șpontuiseși
a III-a (el, ea)
  • șpontuiește
(să)
  • șpontuiască
  • șpontuia
  • șpontui
  • șpontuise
plural I (noi)
  • șpontuim
(să)
  • șpontuim
  • șpontuiam
  • șpontuirăm
  • șpontuiserăm
  • șpontuisem
a II-a (voi)
  • șpontuiți
(să)
  • șpontuiți
  • șpontuiați
  • șpontuirăți
  • șpontuiserăți
  • șpontuiseți
a III-a (ei, ele)
  • șpontuiesc
(să)
  • șpontuiască
  • șpontuiau
  • șpontui
  • șpontuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)