10 definiții pentru șpighel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen].

ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen].

șpighel1 sn [At: MDT / Pl: ? / E: ger Spiegel (eisen)] Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure.

șpighel2 sn [At: (a. 1766) IORGA. S. D. XII, 81 / V: (îvr) spigel / Pl: ~e / E: ger Spiegel] (Gmî; rar) Oglindă.

ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure.

ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Germ. Spiegel.

ȘPÍGHEL s.n. (Metal.) Aliaj format din fier, carbon, siliciu, mangan și fosfor. [Pl. -le, -luri. / < germ. Spiegel].

ȘPÍGHEL s. n. formă cu adaos de siliciu și mangan folosită la fabricarea oțelurilor dure. (< germ. Spiegel/eisen/)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șpíghel, șpíghele, s.n. (înv.) oglindă.

Intrare: șpighel
șpighel1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpighel
  • șpighelul
  • șpighelu‑
plural
  • șpighele
  • șpighelele
genitiv-dativ singular
  • șpighel
  • șpighelului
plural
  • șpighele
  • șpighelelor
vocativ singular
plural
șpighel2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpighel
  • șpighelul
  • șpighelu‑
plural
  • șpigheluri
  • șpighelurile
genitiv-dativ singular
  • șpighel
  • șpighelului
plural
  • șpigheluri
  • șpighelurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șpighel, șpighelesubstantiv neutru

  • 1. (numai) singular Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.