ȘOBOLAN, șobolani, s. m. Mamifer rozător omnivor din familia muridelor, mai mare decât șoarecele, cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele, care trăiește în jurul locuințelor, hambarelor, depozitelor etc., povocând mari stricăciuni; guzgan (Rattus norvegicus). ◊ Șobolan negru (sau de casă) = șobolan care trăiește în cămări, în poduri etc., produce mari pagube și transmite diferite boli infecțioase (Rattus rattus). Șobolan de apă = șobolan de culoare roșcată, care trăiește pe malul apelor (Arvicola terrestris). Șobolan moscat = desman. – Sobol + suf. -an.

șobolan sm [At: POLIZU / V: (reg) sob~, ~bârl~, șogo~ / Pl: ~i / E: șobol + -an] 1 (Șîc ~-cenușiu, ~-morăresc, ~-călător) Mamifer rozător omnivor din familia muridelor, mai mare decât șoarecele (1), de culoare cenușie, cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele, care trăiește pe lângă locuințe, hambare, depozite etc., provocând mari pagube Si: (pop) guzgan (1), (reg) cloțan, mițorgan, șoacăț² (1), șoarece (9), șomâc (7), șomârdoc (7) (Rattus norvegicus). 2 (Șîc ~ negru, ~-de-casă) Șobolan (1) de culoare brună-neagră, cu coada mai lungă decât corpul, care transmite diferite boli infecțioase Si: (reg) șoacăț² (2), șomâc (8), șomârdoc (8) (Rattus rattus). 3 (Șîc ~-alexandrin) Șobolanul (1) Rattus alexandrinus Si: (reg) șoacăț² (3), șomâc (9), șomârdoc (9). 4 (Șîc ~-de-câmp) Șobolan (1) care face mari pagube în culturi Si: (reg) șoacăț² (4), șomâc (10), șomârdoc (10) (Apodemus agrarius). 5 (Șîc ~-de-apă) Șobolan (1) de culoare roșcată, care trăiește pe malul apelor Si: (reg) șoacăț² (5), șomâc (11), șomârdoc (Arvicola terrestris). 6 (Reg) Șoarece (1) foarte mare. 7 (Zlg; Buc) Cârtiță (Talpa europaea). 8 (Zlg; reg) Iepure-de-casă (Lepus cuniculus). 9 (Fig) Escroc. 10 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 11 (Reg; art.) Melodie după care se execută șobolanul (10).

ȘOBOLAN, șobolani, s. m. Mamifer rozător omnivor din familia muridelor, mai mare decât șoarecele, cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele, care trăiește în jurul locuințelor, hambarelor, depozitelor etc., provocând mari stricăciuni; guzgan (Rattus norvegicus). ◊ Șobolan negru (sau de casă) = șobolan care trăiește în cămări, în poduri etc., produce mari pagube și transmite diferite boli infecțioase (Rattus rattus). Șobolan de apă = șobolan de culoare roșcată, care trăiește pe malul apelor (Arvicola terrestris). Șobolan moscat = desman. – Sobol + suf. -an.

ȘOBOLAN, șobolani, s. m. Mamifer rozător, omnivor, mai mare decît șoarecele, care trăiește în jurul locuințelor, hambarelor și depozitelor, provocînd mari stricăciuni (Mus decumanus); guzgan. Țărîna reavănă începu să se miște... și botul întîiului șobolan ieși din ea. DUMITRIU, N. 276.

ȘOBOLAN ~i m. Mamifer rozător asemănător cu șoarecele, dar de talie mai mare, care trăiește în preajma caselor aducând daune mari omului; guzgan. ◊ ~-de-apă specie de șobolan cu blana roșiatică, care trăiește pe malul apelor. /sobol + suf. ~an

șobolan m. chițcan. [Tras din sobol].

șobolán și (Gorj) sobolán m. (augm. d. sobol). Guzgan, chițcan. Fig. Om care umblă după chilipirurĭ și trăĭește ascuns: șobolaniĭ politicĭ.

șobârlan sm vz șobolan

șogolan sm vz șobolan

șobolan s. m., pl. șobolani

șobolan s. m., pl. șobolani

șobolan s. m., pl. șobolani

șobolan

ȘOBOLAN s. (ZOOL.) 1. (Mus decumanus) guzgan, (reg.) chițcan, chițoran, cloțan, gherlan, ghiorțan, grivan, guz, hârciog, hârț, lostun, mioarcă, miogârțan, mitorlan, mițorgan, pășoi, pință, pâțoc, popândău, popânzac, poponeț, poțoc, sobol, spurc, șoacăț, șomâc, țușcan, zezeran. 2. (Rattus norvegicus) guzgan, (reg.) cloțan, mițorgan, potcan, șoacăț. 3. șobolan de casă v. șobolan negru; șobolan-moscat (Desmana moschata) = desman; șobolan negru (Rattus rattus) = șobolan de casă.

ȘOBOLAN s. (ZOOL.) 1. (Mus decumanus) guzgan, (reg.) chițcan, chițoran, cloțan, gherlan, ghiorțan, grivan, guz, hîrciog, hîrț, lostun, mioarcă, miogîrțan, mitorlan, mițorgan, pășoi, pință, pîțoc, popîndău, popînzac, poponeț, poțoc, sobol, spurc, șoacăț, șomîc, țușcan, zezeran. 2. (Rattus norvegicus) guzgan, (reg.) cloțan, mițorgan, potcan, șoacăț. 3. șobolan-moscat (Desmana moschata) = desman.

șobolan, șobolani s. m. (peior.) 1. persoană abjectă / demnă de dispreț. 2. persoană rapace.