2 intrări

O definiție


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOȘTÁ vb. v. protesta.

Intrare: șoștare
șoștare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoștare
  • șoștarea
plural
  • șoștări
  • șoștările
genitiv-dativ singular
  • șoștări
  • șoștării
plural
  • șoștări
  • șoștărilor
vocativ singular
plural
Intrare: șoșta
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șoșta
  • șoștare
  • șoștat
  • șoștatu‑
  • șoștând
  • șoștându‑
singular plural
  • șoștea
  • șoștați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șoștez
(să)
  • șoștez
  • șoștam
  • șoștai
  • șoștasem
a II-a (tu)
  • șoștezi
(să)
  • șoștezi
  • șoștai
  • șoștași
  • șoștaseși
a III-a (el, ea)
  • șoștea
(să)
  • șoșteze
  • șoșta
  • șoștă
  • șoștase
plural I (noi)
  • șoștăm
(să)
  • șoștăm
  • șoștam
  • șoștarăm
  • șoștaserăm
  • șoștasem
a II-a (voi)
  • șoștați
(să)
  • șoștați
  • șoștați
  • șoștarăți
  • șoștaserăți
  • șoștaseți
a III-a (ei, ele)
  • șoștea
(să)
  • șoșteze
  • șoștau
  • șoșta
  • șoștaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)