2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șnaițui vi [At: LEXIC REG. 109 / Pzi: ? / E: șnait + -ui] (Buc) A face șnaituri (1).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șnaițuí, șnaițuiésc, vb. IV (reg.) a face șnaițuri (cărări) prin pădure, pentru a trage buștenii la vale.

Intrare: șnaițuire
șnaițuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șnaițuire
  • șnaițuirea
plural
  • șnaițuiri
  • șnaițuirile
genitiv-dativ singular
  • șnaițuiri
  • șnaițuirii
plural
  • șnaițuiri
  • șnaițuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: șnaițui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șnaițui
  • șnaițuire
  • șnaițuit
  • șnaițuitu‑
  • șnaițuind
  • șnaițuindu‑
singular plural
  • șnaițuiește
  • șnaițuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șnaițuiesc
(să)
  • șnaițuiesc
  • șnaițuiam
  • șnaițuii
  • șnaițuisem
a II-a (tu)
  • șnaițuiești
(să)
  • șnaițuiești
  • șnaițuiai
  • șnaițuiși
  • șnaițuiseși
a III-a (el, ea)
  • șnaițuiește
(să)
  • șnaițuiască
  • șnaițuia
  • șnaițui
  • șnaițuise
plural I (noi)
  • șnaițuim
(să)
  • șnaițuim
  • șnaițuiam
  • șnaițuirăm
  • șnaițuiserăm
  • șnaițuisem
a II-a (voi)
  • șnaițuiți
(să)
  • șnaițuiți
  • șnaițuiați
  • șnaițuirăți
  • șnaițuiserăți
  • șnaițuiseți
a III-a (ei, ele)
  • șnaițuiesc
(să)
  • șnaițuiască
  • șnaițuiau
  • șnaițui
  • șnaițuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)