2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șfaițui2 vt vz șfăițui

șfaițui1 vt [At: LEXIC REG. 108 / Pzi: ? / E: nct] (Buc; c. i. mobile) A lustrui.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șfaițuí vb. IV (reg.; despre mobilă) a lustrui.

Intrare: șfaițuit
șfaițuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șfaițuit
  • șfaițuitul
  • șfaițuitu‑
  • șfaițui
  • șfaițuita
plural
  • șfaițuiți
  • șfaițuiții
  • șfaițuite
  • șfaițuitele
genitiv-dativ singular
  • șfaițuit
  • șfaițuitului
  • șfaițuite
  • șfaițuitei
plural
  • șfaițuiți
  • șfaițuiților
  • șfaițuite
  • șfaițuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: șfaițui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șfaițui
  • șfaițuire
  • șfaițuit
  • șfaițuitu‑
  • șfaițuind
  • șfaițuindu‑
singular plural
  • șfaițuiește
  • șfaițuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șfaițuiesc
(să)
  • șfaițuiesc
  • șfaițuiam
  • șfaițuii
  • șfaițuisem
a II-a (tu)
  • șfaițuiești
(să)
  • șfaițuiești
  • șfaițuiai
  • șfaițuiși
  • șfaițuiseși
a III-a (el, ea)
  • șfaițuiește
(să)
  • șfaițuiască
  • șfaițuia
  • șfaițui
  • șfaițuise
plural I (noi)
  • șfaițuim
(să)
  • șfaițuim
  • șfaițuiam
  • șfaițuirăm
  • șfaițuiserăm
  • șfaițuisem
a II-a (voi)
  • șfaițuiți
(să)
  • șfaițuiți
  • șfaițuiați
  • șfaițuirăți
  • șfaițuiserăți
  • șfaițuiseți
a III-a (ei, ele)
  • șfaițuiesc
(să)
  • șfaițuiască
  • șfaițuiau
  • șfaițui
  • șfaițuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)