9 definiții pentru șezător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘEZĂTÓR, -OÁRE, șezători, adj., s. f. 1. Adj. (Înv.) Care are domiciliul într-un loc, care locuiește în... 2. S. f. Adunare restrânsă la sate în serile de iarnă, la care participanții lucrează și totodată petrec, spunând povești, glume, ghicitori. ♦ Reuniune literară. – Ședea + suf. -ător.

șezător, ~oare [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 82v/7 / V: (reg) șazatoare, șâzâtoare, șestoare sf (înv) ~iu a / Pl: ~i, ~oare / E: ședea + -ător] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care este așezată (pe ceva). 3 sn (Mol; Buc) Scândură fixată între tălpile războiului, pe care stă țesătoarea când țese. 4 sf (Reg) Așternutul de sub șa3 (1). 5 sf (Reg; îf șazatoare) Loc unde se odihnesc vitele la amiază, când sunt la pășune. 6-7 smf, a (Înv) (Persoană) stabilită cu traiul (într-un loc). 8 a (Înv) Sedentar. 9 a (Reg; îs) Piatră ~oare Piatră fixă din sistemul celor două roți ale morii. 10 sf Adunare (restrânsă) organizată de săteni (în serile de iarnă), la care participanții lucrează și totodată petrec cântând, spunând povești, glume etc. Si: (reg) furcărie, habă2 (1), habără. 11 sf Reuniune (literară) Si: cenaclu (3), întrunire, serată.

ȘEZĂTÓR, -OÁRE, șezători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Înv.) Care are domiciliul într-un loc, care locuiește în... 2. S. f. Adunare restrânsă la sate în serile de iarnă, la care participanții lucrează și totodată petrec, spunând povești, glume, ghicitori. ♦ Reuniune literară. – Ședea + suf. -ător.

ȘEZĂTÓR, -OÁRE, șezători, -oare, adj. (Învechit), Care își are domiciliul într-un loc, într-o localitate, care locuiește în... (sau la...). El era șezător în Giurgiu, din cauza serviciului său militar. GHICA, S. A. 156. Sînt membri ai acestei asociații toți romînii șezători în orice parte de loc, care vor adera la statutele noastre. id. A. 798. ◊ (Substantivat) Dar neică Barbu cum trăiește? Nu-l văd p-aici.E șezător la dregătorie, măria-ta, în Craiova. ODOBESCU, S. I 74.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șezătór (înv.) adj. m., pl. șezătóri; f. sg. și pl. șezătoáre

șezătór adj. m., pl. șezătóri; f. sg. și pl. șezătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘEZĂTÓR adj. v. sedentar.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șezătór, șezătoáre, adj., s.m. și f. 1. (adj.; înv.) (persoană) care șade, care este așezată (pe ceva). 2. (s.f.; reg.) scândură fixată între tălpile războiului, pe care șade țesătoarea când țese. 3. (s.f.; reg.) așternutul de sub șa. 4. (s.f.; reg.; în forma: șazatoare) loc unde se odihnesc vitele la amiază, când sunt la pășune. 5. (adj.; înv.) stabilit, domiciliat, într-un loc; viețuitor, trăitor într-un loc. 6. (adj.; înv.) sedentar. 7. (adj.; reg.; în sintagmă) piatră șezătoare = piatra fixă din sistemul celor două roți ale morii. 8. (s.f.; pop.) adunare restrânsă organizată de țărani în serile de iarnă, pentru a lucra și a petrece, spunând povești și glume; furcărie, habă, habără, clacă. 9. (s.f.; pop.) reuniune, întrunire; cenaclu, serată.

Intrare: șezător
șezător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șezător
  • șezătorul
  • șezătoru‑
  • șezătoare
  • șezătoarea
plural
  • șezători
  • șezătorii
  • șezătoare
  • șezătoarele
genitiv-dativ singular
  • șezător
  • șezătorului
  • șezătoare
  • șezătoarei
plural
  • șezători
  • șezătorilor
  • șezătoare
  • șezătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șezător

  • 1. învechit Care are domiciliul într-un loc, care locuiește în...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sedentar 3 exemple
    exemple
    • El era șezător în Giurgiu, din cauza serviciului său militar. GHICA, S. A. 156.
      surse: DLRLC
    • Sînt membri ai acestei asociații toți romînii șezători în orice parte de loc, care vor adera la statutele noastre. GHICA, A. 798.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Dar neică Barbu cum trăiește? Nu-l văd p-aici. – E șezător la dregătorie, măria-ta, în Craiova. ODOBESCU, S. I 74.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ședea + sufix -ător.
    surse: DEX '09 DEX '98