2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șerlaiu m. Tr. specie de salvie (Salvia Aethiopis). [Nemț. SCHARLEI].

ȘERLÁI, șerlai, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina și cu frunzele lânos-păroase și cu flori albe (Salvia aethiopis). [Pl. și: (n.) șerlaie] – Din germ. Scharlei.

ȘERLÁI, șerlai, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina și cu frunzele lânos-păroase și cu flori albe (Salvia aethiopis). [Pl. și: (n.) șerlaie] – Din germ. Scharlei.

șerlai sm [At: LB / V: (reg) sar~, sâr~, ser~, șar~, ~loi sm ~e sf / Pl: ~ / E: ger Scharlei] 1 (Bot; Trs) Iarba-Sfântului-Ioan (Salvia sclarea). 2 (Reg) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina și cu franzele păroase, cu flori albe (Salvia aethiopis). 3 (Bot; Trs) Jale (Salvia officinalis). 4 (Bot; Trs) Jaleș (Salvia pratensis). 5 (Bot; Trs) Cinsteț (Salvia glutinosa). 6 (Bot; Trs) Sunătoare (Hypericum perforatum).

ȘERLÁI s. n. (Transilv.) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina păroasă și cu flori albe; crește prin locuri aride și pietroase (Salvia Aethiopis).

șărláĭ m. (germ. scharlei, mlat. sciaréa, it. schiaréa). Trans. Un fel de salvie (sálvia aethiopis și sálvia sclaréa). – Greșit scris șerlaĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șerlái (reg.) s. m. / s. n., pl. șerlái/șerláie, art. șerláii/șerláiele

șerlái s. m./s. n., pl. m. șerlái/n. șerláie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘERLÁI s. v. cinsteț, iarba-sfântului-ioan, jale, jaleș, pojarniță, salbie, salvie, sălvie de etiopia, sunătoare.

șerlai s. v. CINSTEȚ. IARBA-SFÎNTULUI-IOAN. JALE. JALEȘ. POJARNIȚĂ. SALBIE. SALVIE. SĂLVIE DE ETIOPIA. SUNĂTOARE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șerlái (-i), s. m. – Varietate de salvie (Salvia sclarea). Germ. Scharlei (Tiktin).

Intrare: șerlaiu
șerlaiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șerlai
șerlai1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerlai
  • șerlaiul
  • șerlaiu‑
plural
  • șerlai
  • șerlaii
genitiv-dativ singular
  • șerlai
  • șerlaiului
plural
  • șerlai
  • șerlailor
vocativ singular
plural
șerlai2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerlai
  • șerlaiul
  • șerlaiu‑
plural
  • șerlaie
  • șerlaiele
genitiv-dativ singular
  • șerlai
  • șerlaiului
plural
  • șerlaie
  • șerlaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șerlai

etimologie: