2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șerbit, ~ă a [At: DDRF / Pl: ~iți, ~e / E: șerbi] (Îvr) 1-2 Devenit șerb (1, 5). 3 Aservit.

ȘERBÍ, șerbesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A servi ca șerb, a fi șerb. – Din șerb.

șerbesc, ~ească a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~bești / E: șerb + -esc] (Înv) 1 Care aparține șerbilor (1). 2 Referitor la șerbi (1). 3 Caracteristic șerbilor (1).

șerbi [At: PSALT. HUR. 82724 / V: (îvr) ~ba (Pzi: ~bez) / Pzi: ~besc / E: șerb, cf servi] (Înv) 1 vi (Bis; ccd) A fi devotat (2). 2-3 vi A servi ca șerb (1, 5). 4 vi A fi aservit cuiva. 5 vi A fi în serviciul cuiva. 6 vt A pune la dispoziție (ceva) Si: a oferi. 7-10 vtr A face (pe cineva) să devină sau a deveni șerb (1, 5).

ȘERBÍ, șerbesc, vb. IV Intranz. (Înv.) A servi ca șerb, a fi șerb. – Din șerb.

ȘERBÍ, șerbesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A servi ca șerb, a fi șerb. Au n-are el mai multă dobîndă Cînd unui a șerbi să voiască, Decît la mai mulți. BUDAI-DELEANU, Ț. 345.

A ȘERBÍ ~ésc tranz. 1) ist. A aduce în stare de șerb; a iobăgi. Țăranii liberi erau șerbiți. 2) fig. A munci din greu; a robi; a iobăgi. /Din șerb

ȘERBI vb. (Mold.) A robi. Va hi semințiia lui nemearnici în țară streină (. . .) și vor șerbi și-i vor dosădi. AP. 1646, 18v. ♦ A se devota, a se aservi cuiva. Ceia ce vor să șerbască cu de-adinsu lui Dumnedzău, mainte de toate să cearce și să facă aceasta. L SEC. XVII, 13r. I se vor închina lui toți împărații pementești și toate limbile-i vor șerbi lui. IOAN DIN VASLUI; cf. VARLAAM; DOSOFTEI, MOL. Etimologie: șerb + suf. -i. Vezi și șerb, șerbesc, șerbie.

șerbésc v. tr. (d. șerb saŭ lat. servire, a servi). Vechĭ. Prefac în șerb. V. intr. Trăĭesc ca șerb.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șerbí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șerbésc, imperf. 3 sg. șerbeá; conj. prez. 3 să șerbeáscă

șerbí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șerbésc, imperf. 3 sg. șerbeá; conj. prez. 3 sg. și pl. șerbeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘERBÍ vb. v. consacra, dărui, dedica, destina, devota, hărăzi, închina.

șerbi vb. v. CONSACRA. DĂRUI. DEDICA. DESTINA. DEVOTA. HĂRĂZI. ÎNCHINA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șerbít, șerbítă, adj. (înv.) 1. devenit sclav, rob. 2. devenit iobag, rumân, vecin.

Intrare: șerbit
șerbit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerbit
  • șerbitul
  • șerbitu‑
  • șerbi
  • șerbita
plural
  • șerbiți
  • șerbiții
  • șerbite
  • șerbitele
genitiv-dativ singular
  • șerbit
  • șerbitului
  • șerbite
  • șerbitei
plural
  • șerbiți
  • șerbiților
  • șerbite
  • șerbitelor
vocativ singular
plural
Intrare: șerbi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șerbi
  • șerbire
  • șerbit
  • șerbitu‑
  • șerbind
  • șerbindu‑
singular plural
  • șerbește
  • șerbiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șerbesc
(să)
  • șerbesc
  • șerbeam
  • șerbii
  • șerbisem
a II-a (tu)
  • șerbești
(să)
  • șerbești
  • șerbeai
  • șerbiși
  • șerbiseși
a III-a (el, ea)
  • șerbește
(să)
  • șerbească
  • șerbea
  • șerbi
  • șerbise
plural I (noi)
  • șerbim
(să)
  • șerbim
  • șerbeam
  • șerbirăm
  • șerbiserăm
  • șerbisem
a II-a (voi)
  • șerbiți
(să)
  • șerbiți
  • șerbeați
  • șerbirăți
  • șerbiserăți
  • șerbiseți
a III-a (ei, ele)
  • șerbesc
(să)
  • șerbească
  • șerbeau
  • șerbi
  • șerbiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șerbi

  • 1. învechit A servi ca șerb, a fi șerb.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iobăgi attach_file un exemplu
    exemple
    • Au n-are el mai multă dobîndă Cînd unui a șerbi să voiască, Decît la mai mulți. BUDAI-DELEANU, Ț. 345.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • șerb
    surse: DEX '09 DEX '98