15 definiții pentru șerbet

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘERBET, (2) șerbeturi, s. n. 1. Preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. 2. Sortiment de șerbet (1). – Din tc. șerbet.

șerbet sn [At: NECULCE, L. 146 / V: (îvr) cer~ / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: tc șerbet] 1 (Înv) Băutură (răcoritoare) care se prepara de obicei din miere sau zahăr și apă de trandafir Si: (reg) mursă1. 2 (Înv; lpl) Varietăți de șerbet (1). 3 (Mpp; îvr) Preparat farmaceutic lichid. 4 (Mpp; îvr; îs) ~ de curățenie Purgativ lichid. 5 Preparat alimentar din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau cu suc de fructe. 6 (Lpl) Varietăți de șerbet (5).

ȘERBET, șerbeturi, s. n. Preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. – Din tc. șerbet.

ȘERBET, șerbeturi, s. n. 1. Preparat alimentar făcut din suc de fructe sau din esență de cacao, cafea etc., fierte cu zahăr pînă se obține o pastă. Căni și borcane pline cu șerbeturi stau la rînd, legate deasupra cu țiplă. CAMIL PETRESCU, O. II 93. După ce înfipse o linguriță strașnică în șerbetul de toporași și bău două pahare brumate de apă... plescăi din limbă, ștergîndu-și mustățile stufoase. PETRESCU, Î. II 243. În grădina din dosul casei erau trandafiri de Kazanlîc, din florile cărora femeile făceau dulcețuri și șerbeturi. ȘEZ. XII 5. 2. (Învechit) Băutură răcoritoare, preparată din zahăr și apă de trandafiri. (Cu pronunțare regională) Țiind fiecare în mîni cîte un pahar... plin de fel de fel de șărbeturi de cele mai bune și mai alese. GORJAN, H. II 108.

ȘERBET ~uri n. 1) Produs de cofetărie, preparat din suc de fructe cu cafea (sau cacao), care se fierb cu zahăr până la îngroșare (uneori cu adaos de nuci pisate). 2) Băutură răcoritoare preparată din suc de fructe cu zahăr. /<turc. șerbet

ȘERBET s.n. (Mold., ȚR, Ban.) Băutură răcoritoare din apă de trandafiri cu miere sau zahăr; preparat alimentar din sirop de zahăr bine legat și frecat. A: Și-i cinsti pașa cu cafe și cu cerbet, după cum este cinstea turcească. NECULCE. Și înlontru, în chesele, fel de fel de șerbeturi. H 1771, 81v. În mînule lor păhară împodobite cu petri scumpe pline de feli de feli de șărbeturi minunate. H 17791, 148r. Bînd ei cafeaua si șerbeturile. H 17792, 75v; cf. CANTEMIR, IST.; AXINTE URICARIUL; PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; H 17792, 76r, 87v. B: Mîngîindu-și pohta lor, unii cu braga, alții cu bere, alții cu șerbet. ANTIM. C: Mulsum. Șerbet. Mdrcz. LEX. MARS., 229. Variante: cerbet (NECULCE). Etimologie: tc. șerbet.

șerbet n. 1. băutură răcoritoare din apă de trandafir, zahăr și miros de odagaciu: îi cinsti cu cafea și cu șerbet; 2. dulceață îngroșată ca o alifie: șerbeturi de trandafir și de vișine GHICA. [Turc. ȘERBET, lit. băutură].

șerbét n., pl. urĭ și e (turc. șerbet, ar. šerbet, šorbet, d. šorb, šorba, šarab, šürb, băutură, šaraba, šariba, a bea; ngr. serbéti, it. sorbetto, fr. sorbet. V. cĭorbă, sirop). Sec. 19. Băutură răcoritoare dulce preparată din apă de trandafirĭ și aromă de odogacĭ. Limonadă. Azĭ. Un fel de dulceață consistentă opacă preparată din zahăr și zeamă de fructe ca și bomboanele fondante. V. salep.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șerbet (pastă dulce cu arome) s. n., (sorturi) pl. șerbeturi

șerbet (preparat alimentar) s. n., (sorturi) pl. șerbeturi

șerbet s. n., (sorturi) pl. șerbeturi

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șerbet (-turi), s. n.1. Înghețată, răcoritoare. – 2. Preparat dulce din fructe cu zahăr. – Mr., megl. șirbet. Tc. (arab.) șirbet (Roesler 609; Șeineanu, II, 336; Ronzevalle 106), cf. ngr. σερμπέτι, alb., bg., sb. serbet, it. sorbetto, fr. sorbet, sp. sorbete (REW 7594b). – Der. șerbegiu, s. m. (servitor care servește șerbetul), din tc. șerbetci. Este dubletul lui șorbet, s. n., din fr., puțin folosit.

Intrare: șerbet
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerbet
  • șerbetul
  • șerbetu‑
plural
  • șerbeturi
  • șerbeturile
genitiv-dativ singular
  • șerbet
  • șerbetului
plural
  • șerbeturi
  • șerbeturilor
vocativ singular
plural
cerbet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șerbet, șerbeturisubstantiv neutru

  • 1. (numai) singular Preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Căni și borcane pline cu șerbeturi stau la rînd, legate deasupra cu țiplă. CAMIL PETRESCU, O. II 93. DLRLC
    • format_quote După ce înfipse o linguriță strașnică în șerbetul de toporași și bău două pahare brumate de apă... plescăi din limbă, ștergîndu-și mustățile stufoase. PETRESCU, Î. II 243. DLRLC
    • format_quote În grădina din dosul casei erau trandafiri de Kazanlîc, din florile cărora femeile făceau dulcețuri și șerbeturi. ȘEZ. XII 5. DLRLC
  • 2. Sortiment de șerbet (1.). DEX '09
  • 3. învechit Băutură răcoritoare, preparată din zahăr și apă de trandafiri. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Țiind fiecare în mîni cîte un pahar... plin de fel de fel de șărbeturi de cele mai bune și mai alese. GORJAN, H. II 108. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.