2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
- etimologice (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘART1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma. – Onomatopee.
ȘART1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘART2, șarturi, s. n. 1. Rânduială, uzanță, tradiție, datină. 2. Rost, socoteală, tâlc. ◊ Loc. adv. Pe șart = în ordine, pe rând. – Din tc. șart.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șart2 sn [At: (a. 1792) IORGA, S. D. XIV, 133 / V: (îvr) șuruturi snp / Pl: ~uri / E: tc șart] (Îvp) 1 Decizie (1). 2 Stipulație. 3 Convenție (1). 4 Datină (8). 5 Rost. 6 (Îlav) Pe ~ Pe îndelete Si: metodic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șart1 i [At: CARAGIALE, O. III, 218 / E: fo] (Fam) Cuvânt care redă zgomotul produs de o lovitură (dată cu palma).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘART2, șarturi, s. n. 1. Rânduială, uzanță, tradiție, datină. 2. Rost, socoteală, tâlc. ◊ Loc. adv. Pe șart = în ordine, pe rând. – Din tc. șart
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘART2, șarturi, s. n. (Mai ales în expr.) După șart = după o anumită rînduială, după obicei. Prinsul, început de a doua oară, merse înainte după șartul lui. ZAMFIRESCU, R. 25. Cum rămîne cu haina miresei? Dacă n-o face-o după șartul ei, logodnica nu o primește. ISPIRESCU, L. 399. Ce să-i fac eu dacă așa e basmul? Va să-l spui și eu după cum este șartul și datina lui. ODOBESCU S. III 197. Cu (sau fără) șart = cu (sau fără) rost, socoteală. Un țăran chipeș și deștept, din podgoriile Oreviții... îmi povestește cu șart, legendele pe care le-a auzit și el de la bătrîni. VLAHUȚĂ, O. A. 411. Toate lucrurile în această casă erau cu șart. Nimic nu lipsea. ISPIRESCU, L. 354. Le-a povestit el pe toate cîte le pătimise dincolo, mai cu șart și mai frumos decît vi le-am putut povesti eu dumneavoastră. CARAGIALE, O. III 50. Vorbe fără șart. ȘEZ. IX 145. Pe șart = în ordine, pe rînd. Cotoșmanul îi spunea pe șart toate și-l făcea să priceapă că aici pe pămînt toate sînt cu rînduiala lor. ISPIRESCU, L. 287. Și le-a povestit toate pe șart chir Ianulea lui Negoiță. CARAGIALE, P. 88.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘART1 interj. Onomatopee care redă zgomotul produs de o lovitură cu palma. N-apuc să răspuns, domnule, și șart! pari! trosc! pleosc! patru palme: îmi turtește pălăria și mi-o aruncă cît colo. CARAGIALE, T. II 112. Se scoală împăratul necăjit foc și șart! o palmă lui Prîslea de a răsunat tot palatul. id. O. III 104.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘART2 ~uri n. înv. Obicei care se transmite din generație în generație; datină. ◊ După ~ după o regulă statornicită; după obicei. Pe ~ într-o anumită succesiune; pe rând. /<turc. șart
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘART1 interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de o lovitură dată cu palma). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șart! int. exprimând efectul lovirii cu palma. [Onomatopee].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șart n. 1. pop. rândueală: aici toate sunt cu șartul lor ISP.; 2. rost, noimă: vorbă fără șart. [Vechiu-rom. șart, condițiune, pont = turc. ȘART, învoeală, tractat, articol de tractat].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șart n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] șart, condițiune, învoială, tratat; sîrb. alb. šart). Condițiune, articul de tratat (Vechĭ). Rînduĭală, ordine, rost: toate-s cu șartu lor, după șartu lor. A vorbi cu șart orĭ fără șart, a vorbi cum se cuvine orĭ prost. Pe șart, pe rînd, în ordine. – Vechĭ și șuruturĭ (pl. arabic šurut) = șarturĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șuruturi snp vz șart2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șart2 (înv.) s. n., pl. șarturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șart1 interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șart2 (înv.) s. n., pl. șarturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șart1 interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șart s. n., pl. șarturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șart interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
+șart! part! interj. + interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘART s. v. acord, aranjament, clauză, combinație, condiție, contract, convenție, datină, dispoziție, fel, hotărâre, înțelegere, învoială, învoire, legământ, obicei, ordin, pact, poruncă, prevedere, punct, regulă, rânduială, rost, socoteală, stipulare, stipulație, termen, tipic, tradiție, tranzacție, uz, uzanță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘART interj. pleosc. (~!, i-a tras o palmă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘART interj. pleosc. (~! i-a tras o palmă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șart s. v. ACORD. ARANJAMENT. CLAUZĂ. COMBINAȚIE. CONDIȚIE. CONTRACT. CONVENȚIE. DATINĂ. DISPOZIȚIE. FEL. HOTĂRÎRE. ÎNȚELEGERE. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. LEGĂMÎNT. OBICEI. ORDIN. PACT. PORUNCĂ. PREVEDERE. PUNCT. REGULĂ. RÎNDUIALĂ. ROST. SOCOTEALĂ. STIPULARE. STIPULAȚIE. TERMEN. TIPIC. TRADIȚIE. TRANZACȚIE. UZ. UZANȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șart (șarturi), s. n. – 1. Rînduială, regulă, tradiție. – 2. Sens, logică. Tc. (arab.) șart (Șeineanu, II, 335; Meyer 399; Lokotsch 1861), cf. alb., sb. sart.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șart interj. – Imită zgomotul produs de o lovitură cu palma. – Var. jart. Creație expresivă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șart, șarturi, s.n. (pop.) 1. rânduială, uzanță; tradiție, datină. 2. rost, socoteală, tâlc, noimă. 3. (în loc. adv.) pe șart = în ordine, pe rând, metodic. 4. (înv.) dispoziție, hotărâre, stipulație; convenție, învoială.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șartinterjecție
- 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pleosc
- N-apuc să răspunz, domnule, și șart! part! trosc! pleosc! patru palme: îmi turtește pălăria și mi-o aruncă cît colo. CARAGIALE, T. II 112. DLRLC
- Se scoală împăratul necăjit foc și șart! o palmă lui Prîslea de a răsunat tot palatul. CARAGIALE, O. III 104. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98
șart, șarturisubstantiv neutru
-
- După șart = după o anumită rânduială, după obicei. DLRLC
- Prinsul, început de a doua oară, merse înainte după șartul lui. ZAMFIRESCU, R. 25. DLRLC
- Cum rămîne cu haina miresei? Dacă n-o face-o după șartul ei, logodnica nu o primește. ISPIRESCU, L. 399. DLRLC
- Ce să-i fac eu dacă așa e basmul? Va să-l spui și eu după cum este șartul și datina lui. ODOBESCU S. III 197. DLRLC
-
-
-
- Cu (sau fără) șart = cu (sau fără) rost, socoteală. DLRLC
- Un țăran chipeș și deștept, din podgoriile Oreviții... îmi povestește cu șart, legendele pe care le-a auzit și el de la bătrîni. VLAHUȚĂ, O. A. 411. DLRLC
- Toate lucrurile în această casă erau cu șart. Nimic nu lipsea. ISPIRESCU, L. 354. DLRLC
- Le-a povestit el pe toate cîte le pătimise dincolo, mai cu șart și mai frumos decît vi le-am putut povesti eu dumneavoastră. CARAGIALE, O. III 50. DLRLC
- Vorbe fără șart. ȘEZ. IX 145. DLRLC
-
- Pe șart = în ordine, pe rând. DEX '09 DLRLC
- Cotoșmanul îi spunea pe șart toate și-l făcea să priceapă că aici pe pămînt toate sînt cu rînduiala lor. ISPIRESCU, L. 287. DLRLC
- Și le-a povestit toate pe șart chir Ianulea lui Negoiță. CARAGIALE, P. 88. DLRLC
-
-
etimologie:
- șart DEX '09