15 definiții pentru șablon

ȘABLÓN, șabloane, s. n. 1. Model în mărime naturală după care se poate executa o piesă sau care servește la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin așchiere ori prin deformare, pentru limitarea unor porțiuni de suprafață pe care se aplică o vopsea etc. ♦ Instrument cu care se controlează sau se măsoară dimensiunile sau unghiurile unei piese în curs de fabricație. 2. Fig. Formulă stereotipă; repetare mecanică, lipsită de interes și de originalitate a unui model oarecare; clișeu verbal. – Din germ. Schablone.

ȘABLÓN, șabloane, s. n. 1. Model în mărime naturală al unei piese, care servește la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin așchiere ori prin deformare, pentru limitarea unor porțiuni de suprafață pe care se aplică o vopsea etc. ♦ Instrument cu care se controlează sau se măsoară dimensiunile sau unghiurile unei piese în curs de fabricație. 2. Fig. Formulă stereotipă; repetare mecanică, lipsită de interes și de originalitate a unui model oarecare; clișeu verbal. – Din germ. Schablone.

ȘABLÓN, șabloane, s. n. 1. Model în mărime naturală, făcut din carton, pînză, metal etc., după care se poate executa o piesă, o zugrăveală etc. Zugravii își lăsaseră bidinelele în căldări și desfășurau șabloanele. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 99. 2. Instrument cu care se controlează sau se măsoară dimensiunile sau unghiurile unei piese în curs de fabricație. ♦ Fig. Repetare mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv a unei metode de lucru sau a unui cuvînt, a unei expresii stereotipe; clișeu. Trebuie dusă o acțiune neobosită pentru dezrădăcinarea metodelor formale, a șablonului. SCÎNTEIA, 1954, nr. 3081. ◊ (Adjectival) Este limpede că figura complexă a eroilor de astăzi nu poate fi realizată fără combaterea neîmpăcată a rutinei și diletantismului, a jocului șablon, convențional, fără studierea și redarea creatoare a vieții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2770. 2. Piesă metalică sau de lemn, avînd însemnate pe suprafața ei anumite dimensiuni, după care se reglează războiul de țesut.

șablón (șa-blon) s. n., pl. șabloáne

șablón s. n. (sil. -blon), pl. șabloáne

ȘABLÓN s. model, tipar. (~ de zugrăvit.)

ȘABLÓN s. v. clișeu, loc comun.

ȘABLÓN s.n. 1. Model, tipar după care se poate face o piesă etc. ♦ Instrument cu care se controlează sau se măsoară dimensiunile ori unghiurile unei piese în curs de fabricație. 2. Piesă având însemnate anumite dimensiuni, după care se reglează războiul de țesut. 3. Tip de subiect, acțiune, personaj, procedeu etc. mult utilizat și a cărui reluare dovedește incapacitatea de invenție a autorului; (fig.) clișeu, formulă repetată invariabil. [< germ. Schablone, cf. rus. șablon].

ȘABLÓN s. n. 1. model, tipar după care se poate face o piesă etc. ◊ instrument cu care se controlează sau se măsoară dimensiunile ori unghiurile unor piese în curs de fabricație. 2. piesă având însemnate anumite dimensiuni, după care se reglează războiul de țesut. 3. tip de subiect, acțiune, personaj, procedeu etc. mult utilizat și a cărui reluare dovedește incapacitatea de invenție a autorului. 4. (fig.) formulă stereotipă; clișeu verbal. (< germ. Schablone)

ȘABLÓN ~oáne n. 1) Obiect determinat după care se reproduc piese identice; model; calapod; tipar. 2) Instrument cu care se verifică dimensiunile unei piese fabricate sau în curs de producție. ~ de control. 3) lingv. fig. Expresie stereotipă și banală utilizată frecvent; clișeu verbal. 4) fig. depr. Model gata, lipsit de originalitate și repetat mecanic; calapod. /<germ. Schablone

șablon n. model, tipar de lucru; a lucra după un șablon, într’un mod mecanic, fără a ținea seamă de esența proprie lucrurilor. [Termen literar după germ. SCHABLONE].

*șablón n., pl. oane (germ. schablone, model, tipar, d. fr. échantillon, eșantiĭon). Model, tipar, bucată de tinichea în care e tăĭată forma uneĭ litere, a căreĭ formă rămîne pe o suprafață cînd tragĭ cu văpsea pe deasupra.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ȘABLON s. model, tipar. (~ de zugrăveli.)

șablon s. v. CLIȘEU. LOC COMUN.

ȘABLÓN (CLIȘEU LEXICAL) s. n. (cf. germ. Schablone, rus. șablon): cuvânt sau construcție lexicală (formulă, expresie stereotipă) care revine insistent în vorbirea sau în scrisul unui om sau al mai multor oameni și de care nu este nevoie, el (ea) putând fi înlocuit(ă) printr-un alt cuvânt sau printr-o altă construcție lexicală sinonimică. Ș. este un element lexical banalizat, tocit, uzat prin repetare excesivă în aceleași împrejurări. El apare mai ales în limbajul criticii literare (stilul publicistic) și în stilul administrativ. Astfel: notabil în „meditații notabile”, „creație notabilă”, „cupluri notabile”, „momente notabile” etc. (în loc de remarcabil); definitoriu în „formulă definitorie”, „semnificație definitorie”, „fapt definitoriu”, „gesturi definitorii”, „linii definitorii”, „culoare definitorie”, „trăsătură definitorie”, etc. (în loc de esențial, caracteristic sau determinant); memorabil în „imagini memorabile”, „piese memorabile”, „perle memorabile” etc. Ș. uniformizează vorbirea și scrisul, răpindu-le strălucirea originalității.

Intrare: șablon
  • silabisire: -blon
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șablon șablonul
plural șabloane șabloanele
genitiv-dativ singular șablon șablonului
plural șabloane șabloanelor
vocativ singular
plural

șablon

  • 1. Model în mărime naturală după care se poate executa o piesă sau care servește la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin așchiere ori prin deformare, pentru limitarea unor porțiuni de suprafață pe care se aplică o vopsea etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: calapod model tipar un exemplu
    exemple
    • Zugravii își lăsaseră bidinelele în căldări și desfășurau șabloanele. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 99.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Instrument cu care se controlează sau se măsoară dimensiunile sau unghiurile unei piese în curs de fabricație.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. figurat Formulă stereotipă; repetare mecanică, lipsită de interes și de originalitate a unui model oarecare; clișeu verbal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: clișeu 2 exemple
    exemple
    • Trebuie dusă o acțiune neobosită pentru dezrădăcinarea metodelor formale, a șablonului. SCÎNTEIA, 1954, nr. 3081.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Este limpede că figura complexă a eroilor de astăzi nu poate fi realizată fără combaterea neîmpăcată a rutinei și diletantismului, a jocului șablon, convențional, fără studierea și redarea creatoare a vieții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2770.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Tip de subiect, acțiune, personaj, procedeu etc. mult utilizat și a cărui reluare dovedește incapacitatea de invenție a autorului.
      surse: DN
  • 3. Piesă metalică sau de lemn, având însemnate pe suprafața ei anumite dimensiuni, după care se reglează războiul de țesut.
    surse: DLRLC DN

etimologie: