3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șchei2 s [At: GR. BĂN. / Pl: ? / E: ns cf cheie] (Ban) Defileu (1).

șchei1 s [At: DLR / Pl: ? / E: nct] (Reg) Locul unde se îmbină extremitățile oaselor de la șale (la cal).

șcheau [At: MOXA, 373/11 / V: (înv) schiau, șicheai sm / Pl: ~ei / E: ml sclavus] (Înv) 1 sm Persoană de origine slavă. 2 sm (Spc) Bulgar (2). 3 am (D. oameni) Simplu. 4 am (D. oameni) Necioplit.

Șcheaŭ m., pl. Șcheĭ (mlat. *Sclavus, Slavus, Slav, alb. škĭa, Bulgar; it. schiavo, fr. esclave, sp. esclavo, pg. escravo, sclav. V. sclav). Bulgar saŭ Sîrb (Vechĭ). Șcheiĭ din Brașov, un cartier al Brașovuluĭ, locuit odinioară de Bulgarĭ, astăzĭ romanizațĭ (numițĭ și Trocarĭ).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘCHEAU s. v. slav, slavon.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șchei2, s.n. (reg.) defileu.

șchei1 s.m. (reg.) crucea-șalelor (la cai).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CRONICA ANONIMĂ A BRAȘOVULUI PENTRU TRECUTUL ROMÂNILOR DIN ȘCHEI, cronică înmănunchind, fără un plan definit, știri diverse asupra evenimentelor istorice dintre 1392 și c. 1790.

Intrare: șchei
șchei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Șchei
Șchei nume propriu
nume propriu (I3)
  • Șchei
Intrare: șcheau
șcheau
substantiv masculin (M70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șcheau
  • șcheaul
  • șcheau‑
plural
  • șchei
  • șcheii
genitiv-dativ singular
  • șcheau
  • șcheaului
plural
  • șchei
  • șcheilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)