6 definiții pentru înverzitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVERZITÓR, -OÁRE, înverzitori, -oare, adj. Care înverzește. – Înverzi + suf. -tor.

înverzitor, ~oare a [At: ALECSANDRI, ap. CADE / Pl: ~i, ~oare / E: înverzi + -tor] 1-2 (Rar) Care înverzește (2-3).

ÎNVERZITÓR, -OÁRE, înverzitori, -oare, adj. (Rar) Care înverzește. – Înverzi + suf. -tor.

ÎNVERZITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) fam. Care înverzește. /a înverzi + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înverzitór adj. m., pl. înverzitóri; f. sg. și pl. înverzitoáre

înverzitór adj. m., pl. înverzitóri; f. sg. și pl. înverzitoáre

Intrare: înverzitor
înverzitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înverzitor
  • ‑nverzitor
  • înverzitorul
  • înverzitoru‑
  • ‑nverzitorul
  • ‑nverzitoru‑
  • înverzitoare
  • ‑nverzitoare
  • înverzitoarea
  • ‑nverzitoarea
plural
  • înverzitori
  • ‑nverzitori
  • înverzitorii
  • ‑nverzitorii
  • înverzitoare
  • ‑nverzitoare
  • înverzitoarele
  • ‑nverzitoarele
genitiv-dativ singular
  • înverzitor
  • ‑nverzitor
  • înverzitorului
  • ‑nverzitorului
  • înverzitoare
  • ‑nverzitoare
  • înverzitoarei
  • ‑nverzitoarei
plural
  • înverzitori
  • ‑nverzitori
  • înverzitorilor
  • ‑nverzitorilor
  • înverzitoare
  • ‑nverzitoare
  • înverzitoarelor
  • ‑nverzitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)