4 definiții pentru învărnici


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învărnici[1] vr [At: (a. 1910) REV. R., ap. DA ms / V: ~nichi / Pzi: ~cesc / E: în- + văr ] 1-2 (Reg) A se face văr (sau frate) de cruce cu cineva. modificată

  1. învărnăciînvărnici Ladislau Strifler

Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

învărnicí (învărnicésc, învărnicít), vb. – (Olt., Banat) – A înfrăți. Sb. vernik „prieten”, apropiat de văr prin etimologie populară (Pușcariu, Dacor., VII, 123; DAR).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

învărnicí, învărnicésc, vb. IV refl. (reg.; despre copii) a se face văr cu cineva în prima luni după Duminica Tomii.

Intrare: învărnici
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învărnici
  • ‑nvărnici
  • învărnicire
  • ‑nvărnicire
  • învărnicit
  • ‑nvărnicit
  • învărnicitu‑
  • ‑nvărnicitu‑
  • învărnicind
  • ‑nvărnicind
  • învărnicindu‑
  • ‑nvărnicindu‑
singular plural
  • învărnicește
  • ‑nvărnicește
  • învărniciți
  • ‑nvărniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învărnicesc
  • ‑nvărnicesc
(să)
  • învărnicesc
  • ‑nvărnicesc
  • învărniceam
  • ‑nvărniceam
  • învărnicii
  • ‑nvărnicii
  • învărnicisem
  • ‑nvărnicisem
a II-a (tu)
  • învărnicești
  • ‑nvărnicești
(să)
  • învărnicești
  • ‑nvărnicești
  • învărniceai
  • ‑nvărniceai
  • învărniciși
  • ‑nvărniciși
  • învărniciseși
  • ‑nvărniciseși
a III-a (el, ea)
  • învărnicește
  • ‑nvărnicește
(să)
  • învărnicească
  • ‑nvărnicească
  • învărnicea
  • ‑nvărnicea
  • învărnici
  • ‑nvărnici
  • învărnicise
  • ‑nvărnicise
plural I (noi)
  • învărnicim
  • ‑nvărnicim
(să)
  • învărnicim
  • ‑nvărnicim
  • învărniceam
  • ‑nvărniceam
  • învărnicirăm
  • ‑nvărnicirăm
  • învărniciserăm
  • ‑nvărniciserăm
  • învărnicisem
  • ‑nvărnicisem
a II-a (voi)
  • învărniciți
  • ‑nvărniciți
(să)
  • învărniciți
  • ‑nvărniciți
  • învărniceați
  • ‑nvărniceați
  • învărnicirăți
  • ‑nvărnicirăți
  • învărniciserăți
  • ‑nvărniciserăți
  • învărniciseți
  • ‑nvărniciseți
a III-a (ei, ele)
  • învărnicesc
  • ‑nvărnicesc
(să)
  • învărnicească
  • ‑nvărnicească
  • învărniceau
  • ‑nvărniceau
  • învărnici
  • ‑nvărnici
  • învărniciseră
  • ‑nvărniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)