2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învârtoșire sf vz învârtoșare

ÎNVÂRTOȘÁ, învârtoșez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) face vârtos, tare; a (se) întări, a (se) solidifica. ♦ (Pop.) A (se) face puternic, rezistent, voinic; a (se) fortifica. 2. Refl. Fig. A deveni neîndurător; a se împietri. – În + vârtos.

ÎNVÂRTOȘÁRE, învârtoșări, s. f. Acțiunea de a (se) învârtoșa și rezultatul ei; întărire. – V. învârtoșa.

ÎNVÂRTOȘÁRE, învârtoșări, s. f. Acțiunea de a (se) învârtoșa și rezultatul ei; întărire. – V. învârtoșa.

învârtoșa [At: PSALT. HUR. 184/5 / V: (reg; cscj) i / Pzi: ez, (înv) învârtoș / E: în- + vârtos] 1-2 vtr A (se) face tare, vârtos Si: a (se) întări, a (se) solidifica. 3-4 vtr (D. idei, convingeri) (A face să devină sau) a deveni mai ferme. 5-6 vtr (D. sentimente) A (se) intensifica. 7-10 vtr (Pop; d. om) A (se) face (mai puternic sau) mai rezistent Si: a (se) fortifica. 11 vr (D. om) A deveni neîndurător Si: a se împietri. 12 vt A face rezistent un metal Si: a oțeli. 13 vt A reconforta. 14 vr (D. piele) A se îngroșa. 15 vr (Rar) A se întrema.

învârtoșare sf [At: PSALT. HUR., cf PSALT. 48/5 / V: ire, ~vrătoșea~ / Pl: ări / E: învârtoșa] 1 Solidificare. 2 Fermitate a convingerilor Si: învârtoșat1 (2). 3 Intensificare a sentimentelor Si: învârtoșat1 (3). 4-5 (Pop) Creștere (a puterii sau) a rezistenței unei persoane Si: învârtoșat1 (4-5). 6 Împietrire a sufletului Si: învârtoșat1 (6). 7 Creștere a durității unui metal Si: învârtoșat1 (7). 8 Îngroșare a pielii Si: învârtoșat1 (8). 9 Reconfortare. 10 (Rar) întremare.

învârtoși v vz învârtoșa

ÎNVÂRTOȘÁ, învârtoșez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) face vârtos, tare; a (se) întări, a (se) solidifica. ♦ (Pop.) A (se) face puternic, rezistent, voinic; a (se) fortifica. 2. Refl. Fig. A deveni neîndurat; a se împietri. – În + vârtos.

ÎNVÎRTOȘÁ, învîrtoșez, vb. I. 1. Refl. A se face vîrtos, tare; a se întări, a se îngroșa, a se solidifica. Peste zi începuse un vînt rece și noroiul se învîrtoșa, strîngîndu-se de frig. GHICA, S. A. 96. 2. Tranz. (Învechit și popular, cu privire la persoane) A face puternic, rezistent, voinic. Apa... mă învîrtoșa ea mai mult decît orice doctorie. GORJAN, H. II 8. 3. Refl. Fig. A deveni neîndurat; a se împietri. Cum sînteți voi toate... vorbi ea încetișor. Cum v-ați învîrtoșat, cum v-ați înlemnit. CONTEMPORANUL, IV 88. – Variantă: învîrtoșí (PISCUPESCU, O. 5) vb. IV.

ÎNVÎRTOȘÁRE, învîrtoșări, s. f. Acțiunea de a (se) învîrtoșa și rezultatul ei; întărire. Învîrtoșarea trupului. PISCUPESCU, O. 181.

ÎNVÎRTOȘÍ vb. IV v. învîrtoșa.

A SE ÎNVÂRTOȘÁ mă ~éz intranz. 1) (despre lichide sau corpuri ce conțin lichide) A trece în stare solidă; a deveni vârtos; a se solidifica. 2) fig. (despre persoane) A deveni puternic, viguros; a se învoinici; a se împuternici. 3) fig. A deveni nemilos, neîndurător. /în + vârtos

A ÎNVÂRTOȘÁ ~éz tranz. A face să se învârtoșeze. /în + vârtos

învîrtoșáre f. Acțiunea de a (se) învîrtoșa. V. vîrtoșare.

învîrtoșéz v. tr. (d. vîrtos). Solidific. Fortific, daŭ putere. V. refl. Mă solidific. Prind putere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

învârtoșá (a ~) vb., ind. prez. 3 învârtoșeáză, 1 pl. învârtoșắm; conj. prez. 3 învârtoșéze; ger. învârtoșấnd

învârtoșáre s. f., g.-d. art. învârtoșắrii; pl. învârtoșắri

învârtoșá vb., ind. prez. 1 sg. învârtoșéz, 3 sg. și pl. învârtoșeáză, 1 pl. învârtoșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. învârtoșéze; ger. învârtoșând

învârtoșáre s. f., g.-d. art. învârtoșării; pl. învârtoșări

învîrtoșa (ind. prez. 3 sg. și pl. învîrtoșează, 1 pl. învîrtoșăm, ger. învîrtoșînd)

arată toate definițiile

Intrare: învârtoșa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învârtoșa
  • ‑nvârtoșa
  • învârtoșare
  • ‑nvârtoșare
  • învârtoșat
  • ‑nvârtoșat
  • învârtoșatu‑
  • ‑nvârtoșatu‑
  • învârtoșând
  • ‑nvârtoșând
  • învârtoșându‑
  • ‑nvârtoșându‑
singular plural
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învârtoșez
  • ‑nvârtoșez
(să)
  • învârtoșez
  • ‑nvârtoșez
  • învârtoșam
  • ‑nvârtoșam
  • învârtoșai
  • ‑nvârtoșai
  • învârtoșasem
  • ‑nvârtoșasem
a II-a (tu)
  • învârtoșezi
  • ‑nvârtoșezi
(să)
  • învârtoșezi
  • ‑nvârtoșezi
  • învârtoșai
  • ‑nvârtoșai
  • învârtoșași
  • ‑nvârtoșași
  • învârtoșaseși
  • ‑nvârtoșaseși
a III-a (el, ea)
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
(să)
  • învârtoșeze
  • ‑nvârtoșeze
  • învârtoșa
  • ‑nvârtoșa
  • învârtoșă
  • ‑nvârtoșă
  • învârtoșase
  • ‑nvârtoșase
plural I (noi)
  • învârtoșăm
  • ‑nvârtoșăm
(să)
  • învârtoșăm
  • ‑nvârtoșăm
  • învârtoșam
  • ‑nvârtoșam
  • învârtoșarăm
  • ‑nvârtoșarăm
  • învârtoșaserăm
  • ‑nvârtoșaserăm
  • învârtoșasem
  • ‑nvârtoșasem
a II-a (voi)
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
(să)
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
  • învârtoșarăți
  • ‑nvârtoșarăți
  • învârtoșaserăți
  • ‑nvârtoșaserăți
  • învârtoșaseți
  • ‑nvârtoșaseți
a III-a (ei, ele)
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
(să)
  • învârtoșeze
  • ‑nvârtoșeze
  • învârtoșau
  • ‑nvârtoșau
  • învârtoșa
  • ‑nvârtoșa
  • învârtoșaseră
  • ‑nvârtoșaseră
verb (VT402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învârtoși
  • ‑nvârtoși
  • învârtoșire
  • ‑nvârtoșire
  • învârtoșit
  • ‑nvârtoșit
  • învârtoșitu‑
  • ‑nvârtoșitu‑
  • învârtoșind
  • ‑nvârtoșind
  • învârtoșindu‑
  • ‑nvârtoșindu‑
singular plural
  • învârtoșește
  • ‑nvârtoșește
  • învârtoșiți
  • ‑nvârtoșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învârtoșesc
  • ‑nvârtoșesc
(să)
  • învârtoșesc
  • ‑nvârtoșesc
  • învârtoșeam
  • ‑nvârtoșeam
  • învârtoșii
  • ‑nvârtoșii
  • învârtoșisem
  • ‑nvârtoșisem
a II-a (tu)
  • învârtoșești
  • ‑nvârtoșești
(să)
  • învârtoșești
  • ‑nvârtoșești
  • învârtoșeai
  • ‑nvârtoșeai
  • învârtoșiși
  • ‑nvârtoșiși
  • învârtoșiseși
  • ‑nvârtoșiseși
a III-a (el, ea)
  • învârtoșește
  • ‑nvârtoșește
(să)
  • învârtoșească
  • ‑nvârtoșească
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
  • învârtoși
  • ‑nvârtoși
  • învârtoșise
  • ‑nvârtoșise
plural I (noi)
  • învârtoșim
  • ‑nvârtoșim
(să)
  • învârtoșim
  • ‑nvârtoșim
  • învârtoșeam
  • ‑nvârtoșeam
  • învârtoșirăm
  • ‑nvârtoșirăm
  • învârtoșiserăm
  • ‑nvârtoșiserăm
  • învârtoșisem
  • ‑nvârtoșisem
a II-a (voi)
  • învârtoșiți
  • ‑nvârtoșiți
(să)
  • învârtoșiți
  • ‑nvârtoșiți
  • învârtoșeați
  • ‑nvârtoșeați
  • învârtoșirăți
  • ‑nvârtoșirăți
  • învârtoșiserăți
  • ‑nvârtoșiserăți
  • învârtoșiseți
  • ‑nvârtoșiseți
a III-a (ei, ele)
  • învârtoșesc
  • ‑nvârtoșesc
(să)
  • învârtoșească
  • ‑nvârtoșească
  • învârtoșeau
  • ‑nvârtoșeau
  • învârtoși
  • ‑nvârtoși
  • învârtoșiseră
  • ‑nvârtoșiseră
Intrare: învârtoșare
învârtoșare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învârtoșare
  • ‑nvârtoșare
  • învârtoșarea
  • ‑nvârtoșarea
plural
  • învârtoșări
  • ‑nvârtoșări
  • învârtoșările
  • ‑nvârtoșările
genitiv-dativ singular
  • învârtoșări
  • ‑nvârtoșări
  • învârtoșării
  • ‑nvârtoșării
plural
  • învârtoșări
  • ‑nvârtoșări
  • învârtoșărilor
  • ‑nvârtoșărilor
vocativ singular
plural
învârtoșire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învârtoșire
  • ‑nvârtoșire
  • învârtoșirea
  • ‑nvârtoșirea
plural
  • învârtoșiri
  • ‑nvârtoșiri
  • învârtoșirile
  • ‑nvârtoșirile
genitiv-dativ singular
  • învârtoșiri
  • ‑nvârtoșiri
  • învârtoșirii
  • ‑nvârtoșirii
plural
  • învârtoșiri
  • ‑nvârtoșiri
  • învârtoșirilor
  • ‑nvârtoșirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

învârtoșa învârtoșare învârtoșat învârtoșire vârtoșat învârtoși învârtoșit

etimologie:

  • În + vârtos
    surse: DEX '09 DEX '98

învârtoșare învârtoșire

  • 1. Acțiunea de a (se) învârtoșa și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întărire attach_file un exemplu
    exemple
    • Învîrtoșarea trupului. PISCUPESCU, O. 181.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi învârtoșa
    surse: DEX '09 DEX '98