3 definiții pentru întristăciune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întristăciune sf [At: BIBLIA (1688), ap. DA ms / Pl: ~ni / E: întrista + -(ă)ciune] (Înv) Tristețe.

întristăcĭúne f. Vechĭ. Întristare.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întristăciúne s.f. (înv.) întristare.

Intrare: întristăciune
întristăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întristăciune
  • ‑ntristăciune
  • întristăciunea
  • ‑ntristăciunea
plural
genitiv-dativ singular
  • întristăciuni
  • ‑ntristăciuni
  • întristăciunii
  • ‑ntristăciunii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)