3 definiții pentru întregie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întregie sf [At: PSALT. (1651), ap. JAHRESBER. III, 176 / Pl: ~gii / E: întreg + -ie] (Înv) 1 Parte întreagă, sănătoasă. 2 (Fig) Sănătate. 3-4 (Fig) Echilibru (fizic sau) sufletesc.

întregíe f. Vechĭ. Întregăcĭune.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întregíe s.f. (înv.) 1. parte întreagă, parte sănătoasă. 2. sănătate, vindecare.

Intrare: întregie
întregie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întregie
  • ‑ntregie
  • întregia
  • ‑ntregia
plural
genitiv-dativ singular
  • întregii
  • ‑ntregii
  • întregiei
  • ‑ntregiei
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)