O definiție pentru întemelia


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întemelia vt [At: PSALT. HUR. 179/5 / V : (cscj) ~ii / Pzi: ~iez / E: în- + temelie] (Înv) A întemeia (2).

Intrare: întemelia
verb (VT211)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întemelia
  • ‑ntemelia
  • întemeliere
  • ‑ntemeliere
  • întemeliat
  • ‑ntemeliat
  • întemeliatu‑
  • ‑ntemeliatu‑
  • întemeliind
  • ‑ntemeliind
  • întemeliindu‑
  • ‑ntemeliindu‑
singular plural
  • întemelia
  • ‑ntemelia
  • întemeliați
  • ‑ntemeliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întemeliez
  • ‑ntemeliez
(să)
  • întemeliez
  • ‑ntemeliez
  • întemeliam
  • ‑ntemeliam
  • întemeliai
  • ‑ntemeliai
  • întemeliasem
  • ‑ntemeliasem
a II-a (tu)
  • întemeliezi
  • ‑ntemeliezi
(să)
  • întemeliezi
  • ‑ntemeliezi
  • întemeliai
  • ‑ntemeliai
  • întemeliași
  • ‑ntemeliași
  • întemeliaseși
  • ‑ntemeliaseși
a III-a (el, ea)
  • întemelia
  • ‑ntemelia
(să)
  • întemelieze
  • ‑ntemelieze
  • întemelia
  • ‑ntemelia
  • întemelie
  • ‑ntemelie
  • întemeliase
  • ‑ntemeliase
plural I (noi)
  • întemeliem
  • ‑ntemeliem
(să)
  • întemeliem
  • ‑ntemeliem
  • întemeliam
  • ‑ntemeliam
  • întemeliarăm
  • ‑ntemeliarăm
  • întemeliaserăm
  • ‑ntemeliaserăm
  • întemeliasem
  • ‑ntemeliasem
a II-a (voi)
  • întemeliați
  • ‑ntemeliați
(să)
  • întemeliați
  • ‑ntemeliați
  • întemeliați
  • ‑ntemeliați
  • întemeliarăți
  • ‑ntemeliarăți
  • întemeliaserăți
  • ‑ntemeliaserăți
  • întemeliaseți
  • ‑ntemeliaseți
a III-a (ei, ele)
  • întemelia
  • ‑ntemelia
(să)
  • întemelieze
  • ‑ntemelieze
  • întemeliau
  • ‑ntemeliau
  • întemelia
  • ‑ntemelia
  • întemeliaseră
  • ‑ntemeliaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)