O definiție pentru întâmplătoresc


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întâmplătorésc, întâmplătoreáscă, adj. (înv.) care se întâmplă.

Intrare: întâmplătoresc
întâmplătoresc adjectiv
adjectiv (A81)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întâmplătoresc
  • ‑ntâmplătoresc
  • întâmplătorescul
  • întâmplătorescu‑
  • ‑ntâmplătorescul
  • ‑ntâmplătorescu‑
  • întâmplătorească
  • ‑ntâmplătorească
  • întâmplătoreasca
  • ‑ntâmplătoreasca
plural
  • întâmplătorești
  • ‑ntâmplătorești
  • întâmplătoreștii
  • ‑ntâmplătoreștii
  • întâmplătorești
  • ‑ntâmplătorești
  • întâmplătoreștile
  • ‑ntâmplătoreștile
genitiv-dativ singular
  • întâmplătoresc
  • ‑ntâmplătoresc
  • întâmplătorescului
  • ‑ntâmplătorescului
  • întâmplătorești
  • ‑ntâmplătorești
  • întâmplătoreștii
  • ‑ntâmplătoreștii
plural
  • întâmplătorești
  • ‑ntâmplătorești
  • întâmplătoreștilor
  • ‑ntâmplătoreștilor
  • întâmplătorești
  • ‑ntâmplătorești
  • întâmplătoreștilor
  • ‑ntâmplătoreștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)