2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSPUMEGÁ, înspúmeg, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înspuma. – În + spumega.

ÎNSPUMEGÁ, înspúmeg, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înspuma. – În + spumega.

înspumega [At: MURNU, O. 92 / Pzi: înspumeg / E: în- + spumega] 1-2 vtr A (se) înspuma (1-2). 3 vi (Fig) A se frământa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înspumegá (a ~) vb., ind. prez. 3 înspúmegă

înspumegá vb., ind. prez. 3 sg. înspúmegă

Intrare: înspumegare
înspumegare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înspumegare
  • ‑nspumegare
  • înspumegarea
  • ‑nspumegarea
plural
  • înspumegări
  • ‑nspumegări
  • înspumegările
  • ‑nspumegările
genitiv-dativ singular
  • înspumegări
  • ‑nspumegări
  • înspumegării
  • ‑nspumegării
plural
  • înspumegări
  • ‑nspumegări
  • înspumegărilor
  • ‑nspumegărilor
vocativ singular
plural
Intrare: înspumega
verb (VT15)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înspumega
  • ‑nspumega
  • înspumegare
  • ‑nspumegare
  • înspumegat
  • ‑nspumegat
  • înspumegatu‑
  • ‑nspumegatu‑
  • înspumegând
  • ‑nspumegând
  • înspumegându‑
  • ‑nspumegându‑
singular plural
  • înspumegă
  • ‑nspumegă
  • înspumegați
  • ‑nspumegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înspumeg
  • ‑nspumeg
(să)
  • înspumeg
  • ‑nspumeg
  • înspumegam
  • ‑nspumegam
  • înspumegai
  • ‑nspumegai
  • înspumegasem
  • ‑nspumegasem
a II-a (tu)
  • înspumegi
  • ‑nspumegi
(să)
  • înspumegi
  • ‑nspumegi
  • înspumegai
  • ‑nspumegai
  • înspumegași
  • ‑nspumegași
  • înspumegaseși
  • ‑nspumegaseși
a III-a (el, ea)
  • înspumegă
  • ‑nspumegă
(să)
  • înspumege
  • ‑nspumege
  • înspumega
  • ‑nspumega
  • înspumegă
  • ‑nspumegă
  • înspumegase
  • ‑nspumegase
plural I (noi)
  • înspumegăm
  • ‑nspumegăm
(să)
  • înspumegăm
  • ‑nspumegăm
  • înspumegam
  • ‑nspumegam
  • înspumegarăm
  • ‑nspumegarăm
  • înspumegaserăm
  • ‑nspumegaserăm
  • înspumegasem
  • ‑nspumegasem
a II-a (voi)
  • înspumegați
  • ‑nspumegați
(să)
  • înspumegați
  • ‑nspumegați
  • înspumegați
  • ‑nspumegați
  • înspumegarăți
  • ‑nspumegarăți
  • înspumegaserăți
  • ‑nspumegaserăți
  • înspumegaseți
  • ‑nspumegaseți
a III-a (ei, ele)
  • înspumegă
  • ‑nspumegă
(să)
  • înspumege
  • ‑nspumege
  • înspumegau
  • ‑nspumegau
  • înspumega
  • ‑nspumega
  • înspumegaseră
  • ‑nspumegaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)