2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSINGURÁRE s. f. Acțiunea de a se însingura și rezultatul ei; izolare de lume, de oameni. – V. însingura.

însingurare sf [At: DEMETRIUS, A. 152 / V: (îrg) ~sân~ / Pl: ~rări / E: însingura] (Rar) Izolare de oameni, de lume.

ÎNSINGURÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a se însingura și rezultatul ei; izolare de lume, de oameni. – V. însingura.

ÎNSINGURÁRE s. f. (Rar) Izolare, fugă, retragere de lume, de oameni. Să spargi însingurării ucigătoare zidul, Să arzi cu vîlvătaie aprinsă, de pojar, Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7.

ÎNSINGURÁ, însingurez, vb. I. Refl. A se izola de lume, de oameni. – În + singur.

însingura vr [At: PSALT. 208/2 / V: (îrg) ~sân~ / Pzi: ~rez / E: în- + singur] (Rar) A se izola de oameni, de lume.

ÎNSINGURÁ, însingurez, vb. I. Refl. (Rar) A se izola de lume, de oameni. – În + singur.

ÎNSINGURÁ, însingurez, vb. I. Refl. (Rar) A rămîne singur, a se îndepărta de mediul social; a se izola. Alții se trăgeau în sinea lor, însingurîndu-se. CAMILAR, N. I 91.

A SE ÎNSINGURÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A se izola de mediul social. /în + singur

însíngur (mă), a -á, V. singur 2.

2) síngur (mă), -á v. refl. (după vsl. usobiti sen, a se osebi, a se izola). L. V. Mă duc în singurătate, mă izolez. – Și îns-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

însinguráre s. f., g.-d. art. însingurắrii

însinguráre s. f., g.-d. art. însingurării

însingurá (a ~) vb., ind. prez. 3 însingureáză

însingurá vb., ind. prez. 1 sg. însinguréz, 3 sg. și pl. însingureáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: însingurare
însingurare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însingurare
  • ‑nsingurare
  • însingurarea
  • ‑nsingurarea
plural
  • însingurări
  • ‑nsingurări
  • însingurările
  • ‑nsingurările
genitiv-dativ singular
  • însingurări
  • ‑nsingurări
  • însingurării
  • ‑nsingurării
plural
  • însingurări
  • ‑nsingurări
  • însingurărilor
  • ‑nsingurărilor
vocativ singular
plural
Intrare: însingura
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însingura
  • ‑nsingura
  • însingurare
  • ‑nsingurare
  • însingurat
  • ‑nsingurat
  • însinguratu‑
  • ‑nsinguratu‑
  • însingurând
  • ‑nsingurând
  • însingurându‑
  • ‑nsingurându‑
singular plural
  • însingurea
  • ‑nsingurea
  • însingurați
  • ‑nsingurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însingurez
  • ‑nsingurez
(să)
  • însingurez
  • ‑nsingurez
  • însinguram
  • ‑nsinguram
  • însingurai
  • ‑nsingurai
  • însingurasem
  • ‑nsingurasem
a II-a (tu)
  • însingurezi
  • ‑nsingurezi
(să)
  • însingurezi
  • ‑nsingurezi
  • însingurai
  • ‑nsingurai
  • însingurași
  • ‑nsingurași
  • însinguraseși
  • ‑nsinguraseși
a III-a (el, ea)
  • însingurea
  • ‑nsingurea
(să)
  • însingureze
  • ‑nsingureze
  • însingura
  • ‑nsingura
  • însingură
  • ‑nsingură
  • însingurase
  • ‑nsingurase
plural I (noi)
  • însingurăm
  • ‑nsingurăm
(să)
  • însingurăm
  • ‑nsingurăm
  • însinguram
  • ‑nsinguram
  • însingurarăm
  • ‑nsingurarăm
  • însinguraserăm
  • ‑nsinguraserăm
  • însingurasem
  • ‑nsingurasem
a II-a (voi)
  • însingurați
  • ‑nsingurați
(să)
  • însingurați
  • ‑nsingurați
  • însingurați
  • ‑nsingurați
  • însingurarăți
  • ‑nsingurarăți
  • însinguraserăți
  • ‑nsinguraserăți
  • însinguraseți
  • ‑nsinguraseți
a III-a (ei, ele)
  • însingurea
  • ‑nsingurea
(să)
  • însingureze
  • ‑nsingureze
  • însingurau
  • ‑nsingurau
  • însingura
  • ‑nsingura
  • însinguraseră
  • ‑nsinguraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

însingurare

  • 1. Acțiunea de a se însingura și rezultatul ei; izolare de lume, de oameni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izolare attach_file un exemplu
    exemple
    • Să spargi însingurării ucigătoare zidul, Să arzi cu vîlvîtaie aprinsă, de pojar, Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi însingura
    surse: DEX '09 DEX '98

însingura însingurare

  • 1. A se izola de lume, de oameni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izola attach_file un exemplu
    exemple
    • Alții se trăgeau în sinea lor, însingurîndu-se. CAMILAR, N. I 91.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + singur
    surse: DEX '09 DEX '98