2 definiții pentru înecătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înecătu sf [At: N. TESTAMENT (1648) / S și: (înv) înne~ / Pl: ~ri / E: îneca + -tură] (Îrg) Înecare (6).

înecătúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Inundațiune. Naufragiŭ.

Intrare: înecătură
înecătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înecătu
  • ‑necătu
  • înecătura
  • ‑necătura
plural
  • înecături
  • ‑necături
  • înecăturile
  • ‑necăturile
genitiv-dativ singular
  • înecături
  • ‑necături
  • înecăturii
  • ‑necăturii
plural
  • înecături
  • ‑necături
  • înecăturilor
  • ‑necăturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)