2 definiții pentru înduplecăciune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înduplecăciune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: îndupleca + -(ă)ciune] (Înv) 1-3 Înduplecare (5-7). 4 Convertire. 5 Înduioșare. 6-9 Înduplecare (10-14). 10 (Iuz) Compătimire.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înduplecăciúne s.f. (înv.) mlădiere.

Intrare: înduplecăciune
înduplecăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înduplecăciune
  • ‑nduplecăciune
  • înduplecăciunea
  • ‑nduplecăciunea
plural
genitiv-dativ singular
  • înduplecăciuni
  • ‑nduplecăciuni
  • înduplecăciunii
  • ‑nduplecăciunii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)