3 definiții pentru încunjurătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încunjurătură sf vz înconjurătură

încunjurătúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Mers cotit, ocol.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

încunjurătúră s.f. (înv.) 1. umblătură multă. 2. asediu.

Intrare: încunjurătură
încunjurătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încunjurătu
  • ‑ncunjurătu
  • încunjurătura
  • ‑ncunjurătura
plural
genitiv-dativ singular
  • încunjurături
  • ‑ncunjurături
  • încunjurăturii
  • ‑ncunjurăturii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)