O definiție pentru încomunare


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

încomunáre s.f. (înv.) incorporarea cătunelor și satelor în comune.

Intrare: încomunare
încomunare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încomunare
  • ‑ncomunare
  • încomunarea
  • ‑ncomunarea
plural
genitiv-dativ singular
  • încomunări
  • ‑ncomunări
  • încomunării
  • ‑ncomunării
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)