2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

închelba [At: PANN, P. V. I, 28/20 / V: ~erba, ~chiorba / Pzi: ~bez / E: ns pbl ml *incalvare, Incalvariare] 1-2 vtr (Mun; Olt) A (se) aduna la un loc Si: a (se) strânge, (reg) a (se) închelbăra (1-2). 3 vt (Ban; Olt; îf închiorba) A strânge cu greu banii necesari. 4 vt (Reg) A forma o horă Si: (reg) a închelbăra (5). 5 vt (Reg) A îmbina părțile componente ale unei construcții de lemn Si: (reg) a închelbăra (6). 6 vt A reuși să construiască ceva Si: a închelbăra (7).

ÎNCHELBÁ, închelbez, vb. I. Tranz. (Munt., Olt.) A aduna la un loc; a înjgheba. Cu minciuna ori prînzești, ori cinezi. Pe amîndouă nu le închelbezi. PANN, P. V. I 28. – Variantă: încherbá (C. PETRESCU, A. R. 57) vb. I.

ÎNCHELBÁ, închelbez, vb. I. Tranz. (Reg.) A aduna la un loc; a înjgheba. [Var.: încherbá vb. I.]

ÎNCHERBÁ vb. I. v. închelba.

închélb și închérb, a v. tr. (cp. cu încaĭbăr). Vest. Înjgheb, închipez, adun cu greŭ o avere, niște banĭ. – Și închélbăr și închéĭbăr, -erĭ, -ără, să închelbere, a -á. Part. închelbărit (VR. 1929, 9-10, 331)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCHELBÁ vb. v. aduna, întruni, reuni, strânge.

închelba vb. v. ADUNA. ÎNTRUNI. REUNI. STRÎNGE.

Intrare: închelbare
închelbare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închelbare
  • ‑nchelbare
  • închelbarea
  • ‑nchelbarea
plural
  • închelbări
  • ‑nchelbări
  • închelbările
  • ‑nchelbările
genitiv-dativ singular
  • închelbări
  • ‑nchelbări
  • închelbării
  • ‑nchelbării
plural
  • închelbări
  • ‑nchelbări
  • închelbărilor
  • ‑nchelbărilor
vocativ singular
plural
Intrare: închelba
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închelba
  • ‑nchelba
  • închelbare
  • ‑nchelbare
  • închelbat
  • ‑nchelbat
  • închelbatu‑
  • ‑nchelbatu‑
  • închelbând
  • ‑nchelbând
  • închelbându‑
  • ‑nchelbându‑
singular plural
  • închelbea
  • ‑nchelbea
  • închelbați
  • ‑nchelbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • închelbez
  • ‑nchelbez
(să)
  • închelbez
  • ‑nchelbez
  • închelbam
  • ‑nchelbam
  • închelbai
  • ‑nchelbai
  • închelbasem
  • ‑nchelbasem
a II-a (tu)
  • închelbezi
  • ‑nchelbezi
(să)
  • închelbezi
  • ‑nchelbezi
  • închelbai
  • ‑nchelbai
  • închelbași
  • ‑nchelbași
  • închelbaseși
  • ‑nchelbaseși
a III-a (el, ea)
  • închelbea
  • ‑nchelbea
(să)
  • închelbeze
  • ‑nchelbeze
  • închelba
  • ‑nchelba
  • închelbă
  • ‑nchelbă
  • închelbase
  • ‑nchelbase
plural I (noi)
  • închelbăm
  • ‑nchelbăm
(să)
  • închelbăm
  • ‑nchelbăm
  • închelbam
  • ‑nchelbam
  • închelbarăm
  • ‑nchelbarăm
  • închelbaserăm
  • ‑nchelbaserăm
  • închelbasem
  • ‑nchelbasem
a II-a (voi)
  • închelbați
  • ‑nchelbați
(să)
  • închelbați
  • ‑nchelbați
  • închelbați
  • ‑nchelbați
  • închelbarăți
  • ‑nchelbarăți
  • închelbaserăți
  • ‑nchelbaserăți
  • închelbaseți
  • ‑nchelbaseți
a III-a (ei, ele)
  • închelbea
  • ‑nchelbea
(să)
  • închelbeze
  • ‑nchelbeze
  • închelbau
  • ‑nchelbau
  • închelba
  • ‑nchelba
  • închelbaseră
  • ‑nchelbaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încherba
  • ‑ncherba
  • încherbare
  • ‑ncherbare
  • încherbat
  • ‑ncherbat
  • încherbatu‑
  • ‑ncherbatu‑
  • încherbând
  • ‑ncherbând
  • încherbându‑
  • ‑ncherbându‑
singular plural
  • încherbea
  • ‑ncherbea
  • încherbați
  • ‑ncherbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încherbez
  • ‑ncherbez
(să)
  • încherbez
  • ‑ncherbez
  • încherbam
  • ‑ncherbam
  • încherbai
  • ‑ncherbai
  • încherbasem
  • ‑ncherbasem
a II-a (tu)
  • încherbezi
  • ‑ncherbezi
(să)
  • încherbezi
  • ‑ncherbezi
  • încherbai
  • ‑ncherbai
  • încherbași
  • ‑ncherbași
  • încherbaseși
  • ‑ncherbaseși
a III-a (el, ea)
  • încherbea
  • ‑ncherbea
(să)
  • încherbeze
  • ‑ncherbeze
  • încherba
  • ‑ncherba
  • încherbă
  • ‑ncherbă
  • încherbase
  • ‑ncherbase
plural I (noi)
  • încherbăm
  • ‑ncherbăm
(să)
  • încherbăm
  • ‑ncherbăm
  • încherbam
  • ‑ncherbam
  • încherbarăm
  • ‑ncherbarăm
  • încherbaserăm
  • ‑ncherbaserăm
  • încherbasem
  • ‑ncherbasem
a II-a (voi)
  • încherbați
  • ‑ncherbați
(să)
  • încherbați
  • ‑ncherbați
  • încherbați
  • ‑ncherbați
  • încherbarăți
  • ‑ncherbarăți
  • încherbaserăți
  • ‑ncherbaserăți
  • încherbaseți
  • ‑ncherbaseți
a III-a (ei, ele)
  • încherbea
  • ‑ncherbea
(să)
  • încherbeze
  • ‑ncherbeze
  • încherbau
  • ‑ncherbau
  • încherba
  • ‑ncherba
  • încherbaseră
  • ‑ncherbaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

închelba încherbat încherba

etimologie: